Radu Boroianu, preşedintele ICR: „Tindem să fim campioni în a ne exporta defectele“
0
Preşedintele Institutului Cultural Român (ICR) , Radu Boroianu, a vorbit în studioul Adevărul Live, despre strategia instituţiei pe care o conduce pentru perioada 2016-2019.
Radu Boroianu, preşedintele Institutului Cultural Român, a declarat la Adevărul Live că "într-o lume cu atâtea frământătri e mai greu să găseşti o cale de înţelegere prin cultură".
Diplomaţia culturală este mai puţin încorsetată decât cea politică.
"Încerc să introduc planuri pe termen lung. Nu cred că pot exista planuri pe termen scurt, dacă nu există unul pe termen lung. Este important să ne propunem anumite lucruri. În funcţie de bugetul anual, putem să ne reorientăm.
Nu fac parte din categoria indivizilor care cred că începe lumea cu ei. S-au întâmplat multe lucruri la ICR până acum. Pot să spun că la ICR a lipsit această gândire în persepectivă", a declarat preşedintele ICR.
Cele mai importante declaraţii ale lui Radu Boroianu
Despre literatură:
Nu cred că literatura începe la un moment dat, ci că ea se continuă. În epoca de modernitate există valori sigure, care poate că au fost uitate.
Despre traducerile în străinătate:
Unele persoane se plângeau că nu pot găsi cărţi traduse din limba română, de care ar fi interesaţi. ICR nu poate să devină o instituţie comercială, dar poate să ne ajute să avem reprezentanţi în marile capitale ale lumii. Acest lucru nu se poate rezolva imediat. Am început o serie de întâlniri cu editorii, pentru a coopera.
Dacă aţi observat, în librăriile cu cea mai mare atractivitate din Europa şi SUA, spaţiul nu este doar al librăriei, ci este şi cafenea şi spaţiu de expoziţie, de spectacol. Asta se întâmplă peste tot în lume.
Am făcut cinci ani Facultatea de Teatru, cu specializare Regie, am fost coleg cu Andrei Şerban.
Despre filialele ICR:
Pe 14 iulie s-a deschis ICR Beijing. E un spaţiu cultural enorm. China Imperială a fost unul dintre fermenţii creativităţii. La fel de importantă e Japonia, care va acorda cel mai mare premiu Festivalului din Sibiu. Ar fi păcat să nu existe o reprezentanţă a ICR-ului şi acolo.
Institutele culturale au menirea de face diplomaţie în afară, nu în interiorul ţării. Mă descpart de ideea lui Andrei Marga de a înfiinţa institute culturale în ţară.
Despre scandalul cu “Poneiul roz”
Momentul nu a fost o greşeală, ci poate o punere în pagină mai nefericită. New York-ul e cea mai mare piaţă de artă contemporană din lume. Nu i-aş acuza pe artişti.
Despre scandalul Breban
Breban e un om de-o cultură polifonică excepţională. Mă distanţez însă de oamenii care sunt conflictuali. De opera sa nu m-am despărţit.
Despre intelectualii politici:
De multe ori, intelectualii, în loc să fie în fruntea lucrurilor, se pun în coada lor.
Vreau să cresc roluil creativ al centralei ICR (sediul central Bucureşti), să împingem toate aceste lucruri către reprezentanţele din străinătate. Pe unii dintre colegi i-am găsit dormitând şi nu vreau să îi văd aşa, pentru că pot mai mult. Nu-mi plac funcţionarii. Ei trebuie să existe, dar nu în domeniul nostru.
Un model de institut cultural:
Nu cred că trebuie să inventăm altă roată sau să devenim robii unui sistem.
Tindem să fim campioni în a ne exporta defectele. Vrem să exportăm, prin ICR, valoarea care nu neapărat că nu e recunoscută, dar nu e adunată într-un tot, ca o imagine a României.
Despre Festivalul "George Enescu"
În toate reprezentanţele noastre există un "memento" Enescu, în toate turneele pe care le-am susţinut. E bine că s-a despărţit Festivalul de Concurs, pentru că vrem să facem ceva legat de Enescu şi anul următor.
Trebuie să aibă un surplus de prezentare românească. Nu a exitat o preocupare pentru atragerea fondurilor din afara bugetelor de stat. Am căutat şi caut să facem o “mică celulă” de gândire şi de practică.
Cred în existenţa unui ICR mai puternic, cu un anumit grad de independenţă.
Dacă îl constrângem, este prea sensibil la influenţele politicului.
Despre oraşele Capitale Culturale:
UE este foarte atentă la acordarea titlului şi e important să arătăm capacitatea de a organiza întreaga regiune, nu numai un oraş.
Radu Boroianu, preşedinte al ICR din luna aprilie
Pe 28 aprilie 2015, Radu Boroianu a fost desemnat, prin vot, de plenul Senatului în funcţia de preşedinte al Institutului Cultural Român, acesta fiind propus de grupurile senatoriale ale PSD şi PLC.
Radu Boroianu s-a născut la 20 septembrie 1942, în Bucureşti, într-o familie de renumiţi jurişti şi politicieni liberali. Este licenţiat al Facultăţii de Regie din cadrul Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti (1968).
A activat ca regizor, iar în unele perioade a fost director la Teatrul ''Al. Davila'' din Piteşti şi Teatrul ''Ion Vasilescu'' din Bucureşti (1968-1984). A fost colaborator la alte teatre, la radio şi televiziune; director adjunct la Teatrul Ţăndărică (1984-1989).
"În opinia actuală a Institutului Cultural Român, marile evenimente pe care istoria veche sau mai nouă ni le lansează drept serioase provocări pentru reîntregirea imaginii României în Europa şi în lume, şi anume Centenarul Marelui Război (1914 – 1919), Centenarul României Moderne (Marea Unire de la 1 Decembrie 1918) şi Preşedinţia românească a UE (2019), trebuie să ne conducă pe noi şi să conducă marile instituţii centrale implicate la construirea unui ambiţios program ce trebuie să-şi atingă punctul maxim în 2018 – 2019, dar să se desfăşoare pe parcursul a patru ani (2016 – 2017 – 2018 – 2019)", scrie preşedintele ICR pe site-ul instituţiei.
Noi credem şi susţinem că acest program trebuie să se constituie în tot atâtea manifestări şi în interiorul ţării, dar ele trebuie itinerate în marile capitale europene şi ale lumii, model de strategie multianuală pe care l-am anunţat încă de la numirea mea.
Înainte de a enumera marile teme pe care le propunem în toate domeniile de creativitate trecută, prezentă şi, de ce nu, viitoare, vă anunţăm că această strategie, la rândul ei creativă, va trebui să fie urmată în spiritul activităţii deja tradiţionale pentru reprezentanţele noastre din străinătate, de acţiuni şi iniţiative ale acestora ce pot să devină necesara completare şi suport pentru marile proiecte.
"Sensul profund, menirea Institutului Cultural Român este promovarea Patrimoniului Cultural Naţional, a valorilor culturale istorice importante sau a celor din avangarda contemporană, dincolo de graniţele ţării şi întru perenitatea spirituală a fraţilor noştri pe care vremurile şi neprietenii i-au obligat să trăiască în afara României. Avem datoria să cercetăm cu atenţie aceste valori reale şi să le excludem pe cele false şi arţăgoase, să căutăm cu abnegaţie şi până la epuizare unde se află acei savanţi, tehnicieni sau creatori de frumos originari din România şi care s-au impus pe alte meleaguri şi să-i facem cunoscuţi ţării, cinstindu-i la locul realizării lor, ca semn de preţuire comună. Nu doar pe cei dispăruţi ci şi pe cei în plină putere inventivă care trebuie să devină actori importanţi ai manifestărilor reprezentanţelor noastre din străinătate. Să creştem valoarea creativă a centralei Institutului Cultural Român, să nu ne cheltuim energiile în dispute sterile, să provocăm şi să acceptăm dialogul, să învăţăm să fim alături, transpartinic, în proiectele mari naţionale. Să ne civilizăm, cu alte cuvinte", spune Radu Boroianu.
Preşedintele ICR acordă importanţă, în programul său, următoarelor proiecte:
"A. Proiecte expoziţionale
1 – Aurul daco-romanilor (în coordonarea Muzeului de Istorie al României, cu sprijinul Ministerului Culturii) în turneu expoziţional cel puţin prin marile muzee europene.
2 – Valoarea semnificativă a tezaurului etno-folcloric de pe teritoriul atât istoric, cât şi actual al României (în colaborare cu Ministerul Culturii şi în coordonarea unuia dintre marile muzee dedicate: Muzeul Satului, Muzeul Ţăranului Român, Muzeul Astra, şi sub bagheta Academicianului Sabina Ispas). Acest proiect expoziţional va fi însoţit de momente relevante cu interpreţi de valoare recunoscută din folclorul muzical, sub coordonarea Profesorului Universitar Dr. Speranţa Rădulescu.
3 – Culturi străvechi pe teritoriul românesc (de la Civilizaţia Cucuteni la primele secole după Christos). Împreună cu Ministerul Culturii şi cu marile muzee de istorie şi arheologie (Coordonator Profesor Doctor Ioan Opriş).
4 – Brâncoveanu - prima mare sinteză culturală între Orient şi Occident din Europa Centrală (în coordonarea Academician Răzvan Theodorescu şi Profesor Universitar Arhitect Augustin Ioan). Propunem ca acest proiect să fie însoţit de o expoziţie semnificativă din opera artistului postmodern Ştefan Râmniceanu, continuator contemporan al spiritului brâncovenesc. În acest caz, proiectul ar putea fi extins sub denumirea „Arc peste timp – de la stilul brâncovenesc la postmodernitatea lui Ştefan Râmniceanu“.
5 – O panoramă a tuturor artelor (arhitectură, arte plastice ş.a.) sub genericul „România secolului XX – o viziune a modernităţii“ (între postimpresionism şi avangardă) sub îndrumarea doamnelor Ruxandra Garofeanu şi Doina Păuleanu şi a domnului Arhitect Şerban Sturdza şi în colaborare cu Ministerul Culturii şi cu marile muzee naţionale şi judeţene. Titlul propus: „De la Gheorghe Petraşcu la Horia Creangă şi Adrian Ghenie“. Va trebui ca proiectul să includă şi numele mari ale creatorilor nevoiţi a se exila.
6 – Prezenţele româneşti la marile târguri de carte organizate de Ministerul Culturii sau de către ICR, cu sprijinul Asociaţiei Editorilor, propunem să fie dedicate nu doar traducerilor la zi, şi ele echilibrat repartizate între spaţii lingvistice şi curente literare, ci să includă o panoramă reprezentativă a marii literaturi a secolului XX, reflectată în traduceri excepţionale (în colaborare cu Academia Română).
7 – Mari savanţi inventatori şi inovatori români (1900 – 2015): „De la Motorul cu reacţie al lui Coandă la descoperirea sângelui artificial“ (împreună cu Academia Română, Universitatea Politehnică Bucureşti, „Babeş-Bolyai“ Cluj, „Alexandru Ioan Cuza“ Iaşi).
8 – Marile sacrificii şi momente de glorie ale oştenilor români între 1914 – 1919 (fotografii, documente, arme şi uniforme de epocă) în colaborare cu Ministerul Apărării, Casa Regală a României şi Muzeul Militar Central, sub coordonarea Profesorului Universitar Adrian-Silvan Ionescu.
9 – Paradoxul Marelui Război – Prietenia (între combatanţi şi civili). Expoziţie foto realizată cu ajutorul Casei Regale şi al marilor colecţii Mihai Oroveanu şi Agerpres, sub coordonarea Profesorului Universitar Adrian-Silvan Ionescu.
10 – Documente diplomatice (Marele Război – înainte, în timp şi pe durata tratativelor de pace), în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, Casa Regală şi Arhivele Naţionale.
11 – Expoziţia dedicată Marii Uniri (în spiritul gândirii istorice a regretatului Academician Florin Constantiniu şi în colaborare cu Academia Română, Casa Regală şi Muzeul Unirii din Alba-Iulia).
B. Evenimente muzicale
1 – Turnee anuale ale celor mai reprezentative orchestre simfonice şi camerale dedicate marilor compozitori români ai secolului XX, în exclusivitate şi sub bagheta unor renumiţi dirijori străini şi români (în colaborare cu Ministerul Culturii şi sub coordonarea lui Ioan Holender) şi cu obligaţia de a include numele cu rezonanţă din diaspora românească.
2 – Reluarea şi realizarea de noi spectacole de operă şi balet pe muzica marilor compozitori români ai secolului XX (în colaborare cu Ministerul Culturii). Citez ca exemple: „La piaţă“ de Mihail Jora şi „Hamlet“ de Pascal Bentoiu.
3 – Concertele şi spectacolele folclorice ce vor însoţi expoziţiile etno-folclorice sus-menţionate.
C. Evenimente teatrale
1 – Turnee anuale ale marilor spectacole de teatru din toate genurile, cu texte ale marilor dramaturgi români ai secolului XX şi în regii internaţionale (Coordonatori: domnii Ion Caramitru şi Constantin Chiriac), cu prioritate specială acordată regizorilor care au ales să devină vedete şi pe alte meleaguri sau acelor mari creatori străini care au descoperit dramaturgia română.
D. Evenimente literare şi conferinţe pe teme istorice
1 – Alături de prezenţa la marile târguri de carte, turnee de conferinţe şi lecturi din şi despre literatura marcantă a secolului XX, o atenţie deosebită va fi acordată marilor scriitori care au fost adoptaţi de marile culturi literar-filozofice ale lumii (de la Eliade, Cioran, Ionesco, Vintilă Horia etc. la D. Ţepeneag). Recuperarea definitivă a lui Paul Goma. Coordonatori: Academicianul Eugen Simion şi scriitorul Eugen Negrici.
2 – Conferinţe speciale pe tema Marelui Război şi a Marii Uniri (se va colabora cu marii istorici români: Academicienii Dan Berindei, Dinu C. Giurescu, Alexandru Zub, dar şi cu istorici străini sau români stabiliţi în străinătate şi asimilaţi de marile culturi occidentale: Keith Hitchins, Matei Cazacu).
E. Evenimente cinematografice
1 – În afara obişnuitelor festivaluri de film românesc sau a prezenţei active a Noului Val de regizori de film artistic şi documentar, propunem o panoramă a filmului românesc 1918 – 2018, cu sprijinul Ministerului Culturii, UCIN şi al Cinematecii Române.
F. Evenimente multiple
1 - Prezenţa României culturale ca invitat de onoare la Festivalul Europalia 2019 (decizia autorităţilor române trebuie confirmată până la 20 septembrie 2015).
2 – Sulina – ultimul port dunărean al Europei.
• tabere de creaţie
• şcoală de perfecţionare pentru învăţământul universitar vocaţional (în coordonarea marelui regizor şi pedagog David Esrig (Germania) şi în baza Programului european Dunărea şi în parteneriat cu landul Bavaria.
3 – Dicţionare şi albume cu vocaţie istorică
• Dicţionarul 100 mari inventatori români, ce urmează să apară la Editura ICR (Universitatea „Babeş Bolyai“, Universitatea „Al. I. Cuza Iaşi“, Universitatea Politehnică Bucureşti, Muzeul Tehnicii).
• Dicţionarul 100 de arhitecţi români (în colaborare cu Ordinul Arhitecţilor din România, Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu“ şi Fundaţia META). Cu menţiunea de a fi incluşi şi arhitecţii de renume din diaspora română.
• Albumele de Hărţi ale Dunării şi Mării Negre (documente istorice cu semnificaţie deosebită).
După cerinţele documentelor parteneriale deja semnate cu Franţa, vă rugăm să ţineţi cont că locurile de desfăşurare a acestor evenimente ce trebuie analizate în crescendo ar fi: muzeele naţionale Luvru, Jacquemart-André, Palais du Trocadéro - Musée de l'Homme, galeriile din Jardin des Tuileries, Opera Garnier şi Opera de la Bastille, Théâtre Comedie Française, Théâtre de la Ville, sălile de concert Pleyel, Châtelet etc.
Desigur, acest program este foarte ambiţios, dar el nu reprezintă ambiţia unei instituţii, ci ar trebui, asumându-se costurile pe patru ani şi eforturile umane, să devină ambiţia noastră de Ţară. Desigur, referinţa noastră programatică este doar de natură culturală. Statul român are datoria să se aplece şi asupra altor domenii relevante.
Dacă vom izbuti să ducem la bun sfârşit acest proiect pentru ţară, România îşi va recâştiga sau câştiga, în fine, locul meritat în Europa şi în lume iar succesul Preşedinţiei UE 2019 va fi asigurat!
Principiul propunerii noastre rămâne neschimbat: România este aceeaşi după Marea Unire şi după încheierea Marelui Război", subliniază Radu Boroianu, preşedintele ICR.
Radu Boroianu a publicat articole de specialitate la revistele ''Teatru'', ''România literară'' şi ''Argeşul''. De asemenea, a fost redactor şef la ''Viitorul'' (1990), apoi, director al revistei şi, mai târziu, al cotidianului şi Trustului de presă ''Viitorul românesc''.
Preşedinte director general al firmei ''RB Product'' (cercetare — proiectare şi construcţii case din lemn); vicepreşedinte al firmei ''Elvila International'', care edita revista ''Timpul'' (Iaşi).
S-a înscris în PNL în februarie 1990; membru al Comitetului Director al PNL-AT din iunie 1990 până în 1992; membru al Directoratului Noului Partid Liberal (iulie 1992-februarie 1993) şi membru al Biroului Politic Permanent al PNL (din februarie 1993), vicepreşedinte al PNL (din septembrie 1993).
Potrivit cdep.ro, în legislatura 1996 — 2000 a fost ales senator în circumscripţia electorală nr.42 Ilfov, pe listele Convenţiei Democrate Române. Şi-a dat demisia la 12 iunie 1997. A fost membru în Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului (până în decembrie 1996).
A deţinut funcţia de secretar de stat la Ministerul Culturii (20 mai 1991 — 30 decembrie 1992 şi 2013-2014), şi, potrivit siteului Asociaţiei Comercianţilor de Opere de Artă din România www.acoar.ro, a fost ministru delegat pentru informaţii publice (1996-1997), secretar de stat pentru Francofonie şi reprezentant personal al Preşedintelui României în Consiliul OIF (2005).
Radu Boroianu a fost numit în 1997 ambasador al României în Elveţia, fiind rechemat în 2001, în ţară.
Între 2002 şi 2005, a fost preşedinte al Institutului Pentru Libera Iniţiativă, apoi, între 2006-2008, vicepreşedinte Relaţii Publice şi Internaţionale al RP International cu sediul la Paris, potrivit aceluiaşi site. Din 2008 până în 2010 a deţinut funcţia de preşedinte-director general şi co-fondator al Casei de Licitaţii ''Artmark'' şi al Galeriilor Art Society şi Point Contemporary.
Este membru al Asociaţiei Oamenilor de Teatru din 1968 şi membru UNITER din 1990.
A fost organizator şi preşedinte al ACOAR, Asociaţia Comercianţilor de Opere de Artă din România, membră a Asociaţiei Internaţionale a Negustorilor de Obiecte de Artă CINOA (2009-2013).
Este administrator al Galeriei European Art Gallery alături de Mihai Covaci (din 2010 — prezent), potrivit www.acoar.ro.
Este vicepreşedinte al Partidului Liberal Reformator (din august 2014).
Se încarcă comentariile...
