Neagu Djuvara, despre muzica lui George Enescu: „La prima reprezentaţie a operei «Oedip» n-am înţeles nimic“

Dezbaterea de duminică, 30 iunie, dintre istoricul Neagu Djuvara şi editorialistul Sever Voinescu, desfăşurată la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, a adus în discuţie frumuseţea muzicii compuse şi interpretate de George Enescu, considerat de către Neagu Djuvara un inovator al artei muzicale.

Discuţia purtatată în mijlocul zillei de 30 iunie face parte din proiectul „Duminicilor Muzicale“ al Festivalului „George Enescu“, iar cei doi invitaţi, Neagu Djuvara şi Sever Voinescu, au rememorat prima lor întâlnire cu muzica de operă, în general, şi cu muzica lui George Enescu, în particular. 

Fiind crescut de mic în spiritul muzicii clasice, „înotând“ în Chopin, Ceaikovski şi Schumann, istoricul Neagu Djuvara a luat parte la prima reprezentaţie mondială operei „Oedip“ a lui George Enescu, care a avut loc la Opera Garnier din Paris, pe 13 martie 1936. „Din punct de vedere muzical, n-am înţeles nimic“, îşi aminteşte Djuvara, care-l asociază pe Enescu altor revoluţionari ai diverselor domenii culturale, care s-au remarcat, consideră Djuvara, în perioada 1905-1913 – Brâncuşi în sculptură, Kafka în poezie, Freud în psihanalizhă şi alţii. 

„George Enescu se simţea iritat de succesul enorm al «Rapsodiilor» şi credea că ocultează celelalte creaţii ale sale, mult mai elitiste“ Sever Voinescu, jurnalist

George Enescu a compus „Rapsodiile“ în 1901, pe când avea doar 20 de ani şi, cu toate acestea, au avut cea mai mare priză la public. Apropiaţi ai săi au declarat că Enescu nu le considera decât nişte creaţii pentru popor.  „Se simţea iritat de succesul enorm al «Rapsodiilor» şi credea că ocultează celelalte creaţii ale sale, mult mai elitiste“, a subliniat Sever Voinescu, editorialist la „Dilema Veche“. Neagu Djuvara a mai amintit de neplăcerea pe care o simţea compozitorul deoarece trebuia în permanenţă să îşi demonstreze virtuozitatea ca violonist. „Ştiu de la cunoscuţi ai săi că Enescu suferea enorm pentru că trebuia să apară în public ca un virtuoz al vioarei. O făcea de nevoie ca să-şi câştige viaţa şi simţea că acest lucru îi rupe din timpul creator“, spune Djuvara. 

„După infernul frontului, sunt transpus în haine frumoase şi îl ascult pe Enescu la Ateneu. Şi acum am un nod în gât când mă gândesc ce emoţii poţi să ai în suflet faţă de asemenea contraste care există în lume“ Neagu Djuvara,  istoric

Cei aproape 97 de ani trecuţi peste Neagu Djuvara au semnificat, printre multe altele, momente grele, de luptă în tranşee, urmate de concerte ale lui George Enescu la Ateneul Român. Istoricul îşi aminteşte cum se întorcea de pe front, în 1941, cum lăsa bocancii grei şi hainele murdare de militar şi mergea, împreună cu soţia sa, să îl asculte pe George Enescu interpretând „Concertul pentru vioară şi orchestră de Beethoven“. „La sfârşitul spectacolului, plângeam“, rememorează Djuvara. „După infernul frontului, sunt transpus în haine frumoase şi îl ascult pe Enescu la Ateneu. Şi acum am un nod în gât când mă gândesc ce emoţii poţi să ai în suflet faţă de asemenea contraste care există în lume“, spune istoricul, cu ochii umezi.

Perioada Festivalului „George Enescu“ (1-28 septembrie) înseamnă turism cultural pentru Bucureşti şi pentru România. Organizatorii evenimentului au anunţat că un număr de peste 15.000 de bilete s-au vândut în străinătate. Deşi George Enescu este cunoscut în afară mai mult în rândul nişei muzicienilor şi mai puţin în rândul publicului larg, festivalul lunii septembrie este o şansă de a ne remarca dincolo de graniţe prin valorile noastre culturale. „Oraşul acesta murdar se umple de chipul luminos al lui Enescu în perioada festivalului. Criticul literar Virgil Ierunca l-a numit pe George Enescu «un Iorga sonor»“, subliniază jurnalistul Sever Voinescu. 

Proiectul „Bucureştiul Creativ“

În timpul dezbaterii de duminică a fost anunţat şi noul proiect al Festivalului „George Enescu“, intitulat „Bucureştiul Creativ“, cu ajutorul căruia mai multe spaţii verzi din Bucureşti – grădina din faţa Ateneului Român, spaţiul din faţa Sălii Palatului, Piaţa Universităţii, Parcul Colţea şi altele – vor servi ca loc de desfăşurare pentru concertele de muzică clasică, de muzică contemporană, de balet, operă şi arte plastice. Sub sloganul „Magia există“, spaţiile destinate „Bucureştiului Creativ“ inspiră oamenii să intre într-o comunitate care împărtăşeşte valori comune şi ia parte la trăirea creaţiei artistice.