Cum răspunde Corina Şuteu scrisorii deschise prin care 58 de cineaşti i-au cerut demisia

Corina Şuteu

După ce, în cursul zilei de ieri mai mulţi oameni de film i-au solicitat demisia, printr-o scrisoare deschisă adresată premierului Dacian Cioloş, ministrul Culturii, Corina Şuteu a răspuns acuzelor şi nemulţumirilor celor 58 de cineaşti.

Semnatarii, printre care se numără regizorii Cristian Comeagă, Radu Gabrea, Ioan Cărmăzan şi Marius Barna, actorii Florin Zamfirescu, Bogdan Stanoevici, Nicodim Ungureanu şi Anca Sigartău, fostul director CNC Decebal Mitulescu, producătorii Vlad Păunescu, Doru Mitran, Bogdan Moncea, Mihai Bogos şi Constantin Fugaşin  şi criticii de film Mihai Fulger şi Anca Grădinariu, i-au solicitat primului ministru să o demită pe Corina Şuteu, „pentru încercările sale repetate de a modifica legea cinematografiei într-un mod abuziv doar pentru un anumit grup, ignorând opinia breslei”.

Semnatarii acesteia mai acuză faptul că membrii Consiliului de Administraţie al CNC au fost aleşi în urma unor înţelegeri, „de unde rezultă “că reprezentanţii desemnaţi de domnul Tudor Giurgiu şi de doamna Ada Solomon vor stabili pentru următorii doi ani cine va face parte din comisiile care vor decide câştigătorii concursurilor la care vor participa aceştia”.

Reacţia celor 58 nu a rămas fără răspuns. Într-un comunicat de presă, Corina Şuteu demontează acuzele ce i-au fost aduse şi îi invită pe semnatarii scrisorii la dialog, mai ales că astăzi sunt programate dezbateri publice la Minsterul Culturii, chiar pe marginea Legii Cinematografiei.

Stimaţi cineaşti,

Statutul unui document în lucru al unei autorităţi publice care ajunge în posesia unor persoane private, înainte ca autoritatea însăşi să considere că documentul în cauză îndeplineşte condiţiile de conformitate şi voinţa (în cazul de faţă, de legiferare) a autorităţii respective, este cel al oricărei alte „scurgeri de informaţii“: nu reflectă nimic altceva decât procesul complex de lucru prealabil unei iniţiative legislative. În orice moment al acestui proces există mai multe variante.

Punerea în circulaţie a unor zvonuri şi speculaţii nu reflecta o formă de transparenţă decizională, ci de presiune sistemică. Audierea publică, în schimb, pe care Ministerul Culturii o organizează marţi, 2 august, de la ora 11, împreună cu Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic, este o consultare (voluntară, nu impusă de lege) nu pe un material finit, nu pe o succesiune de articole şi aliniate, ci pornind de la un set de idei şi principii ce pot fi supuse modificării în urma audierii.

Din aceste motive, Ministerul Culturii nu se va lăsa antrenat în discuţii sterile pe presupuneri de intenţii legislative, ci va continua să lucreze pentru a-şi definitiva propunerea de act normativ în domeniul cinematografiei, în consultare cu cei direct vizaţi de acesta.

Intenţiile Ministerului Culturii privind modificarea Legii cinematografiei reflectă, de fapt, direcţiile europene în domeniu, iar utilizarea unor termeni precum „etatizare“, „comunism“ sau „Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste“ nu e altceva decât o formă de argumentare ad Stalinum. Nu putem decât să sperăm că autorii scrisorii nu intenţionează să extindă aceeaşi viziune şi asupra celorlalte domenii ale culturii care beneficiază de subvenţii sau finanţări nerambursabile din fonduri publice. Principala formă de susţinere a filmului românesc – dar şi a tuturor celorlalte arii artistice şi culturale – o reprezintă tocmai oferirea unui cadru legislativ adecvat, în acord cu cel european şi cu nevoile cinematografiei locale, şi a unei siguranţe şi predictibilităţi a finanţării. Iar acest cadru nu înseamnă doar Legea cinematografiei, ci şi legea privind facilităţile fiscale pentru producţia de film (tax incentives), Legea sponsorizării, Legea drepturilor de autor. Dacă asta înseamnă, pentru unii, „etatizare“, în mod cert nu avem aceeaşi înţelegere a realităţii din teren. La fel cum se pare că nu avem aceeaşi înţelegere privind obligaţiile internaţionale ale României în relaţie cu statele care oferă producătorilor români, de foarte mulţi ani, fonduri pentru coproducţii minoritare, ce au permis României să apară pe afişele unor filme apreciate la festivaluri precum cel de la Cannes, fără ca cineva să-şi pună problema în ce ţară anume sunt cheltuiţi banii.

Cât despre numirea Consiliului de Administraţie, ea nu este rezultatul unei decizii arbitrare a ministrului Culturii, ci s-a făcut în concordanţă cu legea actuală (ale cărei prevederi pe acest subiect nu au făcut până acum, timp de zece ani, subiectul vreunor contestări) şi cu principiile generale de numire a Consiliilor de Administraţie ale instituţiilor publice. Cu excepţia reprezentantului Ministerului Culturii, toţi ceilalţi cinci membri, Alex Trăilă, Andrei Rus, Lucian Pricop, Horia Romanescu, Melinda Boros, au fost propuşi de asociaţii din domeniu – aşa cum impune legea. Iar faptul că membrii CA sunt profesionişti în domeniu este dovedit tocmai de colaborările pe care le-au avut – cu asociaţii, producători şi artişti din întregul spectru al cinematografiei româneşti, mult mai numeroşi decât cei enumeraţi acuzator de autorii scrisorii. Selecţia prin activitatea profesională a membrilor CA nu face decât să încerce să sugereze artificial o conspiraţie a cărei existenţă ar reduce întregul efort reformator al Ministerului Culturii la o cabală personală. La aşa ceva nu se poate răspunde cu argumente logice.

Ministerul este autoritatea publică centrală în domeniul culturii şi, în ciuda tentativelor de a fi atras în cercuri de interese sau de a fi prezentat ca fiind în slujba unor interese personalizate, nu reprezintă nici un astfel de cerc, ci domeniul cultural în ansamblul său, pornind de la o viziune şi un set de principii pe care ministrul şi Ministerul şi le asumă la un moment dat. Ministerul Culturii va face tot ceea ce consideră necesar şi îi stă în atribuţii pentru a transpune în practică această viziune sistemică.

În final, nu îmi rămâne decât să vă invit să participaţi la audierea publică de marţi, 2 august, ora 11, de la Ministerul Culturii, al cărei program poate fi consultat aici: http://cultura.ro/articol/1118

Corina Şuteu,

Ministrul Culturii

Cineaştii care au transmis scrisoarea premierului au anunţat că sunt în curs de a definitiva un material informativ intitulat „Romanian cinema behind the glittering screen” pe care îl vom trimite tuturor forurilor şi organizaţiilor internaţionale.