Colinde printre hipsterii de la Berlin. Povestea Oanei Cătălina Chiţu, care cântă melodiile Mariei Tănase VIDEO

Cântăreaţa Oana Cătălina Chiţu a adus colindele româneşti pe una dintre cele mai cunoscute scene ale capitalei germane, Passionskirche din Kreuzberg (Biserica „Patimile lui Isus“). Passionskirche din Berlin-Kreuzberg se număra printre acele lăcaşe sfinte care îşi deschid porţile nu numai pentru slujbe religioase, ci şi pentru evenimente culturale.

Corespondenţă din Germania

Cu o capacitate de 700 de locuri şi cu programul variat pe care îl găzduieşte scena din această biserică este una dintre cele mai populare din Berlin. Pentru cântăreaţa născută la Humuleşti şi stabilită în Germania, acest concert de colinde este un evniment deosebit, motiv pentru care ea îl va avea că invitat pe actorul Dan Nutu. El a citit poveşti şi poezii româneşti. Muzical Chiţu a fost acompaniată de celebrul ţambalist din Republica Moldova, Valeriu Caşcaval. Spectacolul numit „Lerui ler“ a avut loc pe 15 decembrie, şi pare a fi doar începutul unei serii de spectacole pe care solsita românca le va susţine în Germania. Atât textele citite de Dan Nutu, cât şi colindele sunt traduse în germană pentru public. 

Oana Cătălina Chiţu are încredere în publicul berlinez, iar asta nu doar pentru că ea însăşi locuieşte în cartierul Kreuzberg, cartier dinamic la modă, cunoscut fiind ca cel mai boem şi hipster din Berlin, ci şi pentru că ea a avut parte de experienţe pozitive în trecut. Lansările celor  două albume publicate în ultimii cinci ani, „Bucharest Tango“ şi „Divine“, cu muzică românească, tangouri interbelice sau melodii din repertoriul Mariei Tănase, au fost bine-primite de publicul german. De asemenea concertele pe care solistă le susţine în toată Germania, dar şi Europa, se bucură de reacţii pozitive din partea publicului şi criticii. De reputaţia Berlinului şi cu precădere a cartierului Kreuzberg, ca centru al hipsterilor în Europa, cântăreaţa nu se lasă descurajată.

„Si hipsterii au nevoie uneori de poveşti. Cred că nemţilor le place să asculte ceva nou, necunoscut, de care ei n-au mai auzit. Nu cred că e greu de transmis atunci când într-adevăr ai ceva de transmis. Am ales colindele care m-au impresionat cel mai mult. Sunt atât colinde religioase cât şi laice. şi aici venim cu ceva nou la nemţi pentru că la ei nu există colinde laice. Îmi imaginez că vor citi textele din program şi vor asculta cu sufletul la gură.“

”Aş cânta cu mai mult drag acasă în România”

În continuare ea ne povesteşte că Berlinul şi în particular cartierul Kreuzberg este pentru ea un „al doilea acasă“. „In Berlin-Kreuzberg locuiesc din `91. Pot să spun că-l cunosc ca-n palmă şi tot partea aceasta a Berlinului m-a vrăjit de la început pentru multiculturalitatea sa. Aici se întâlnesc lumi, se dezvoltă idei, se intersectează drumuri, pulsează.  Sunt sigură că îi voi surprinde plăcut şi cu actualul proiect de colinde româneşti, aşa cum s-a inatmplat şi cu ”Bucharest Tango” sau spectacolul ”Maria Tănase – 100 de ani”. Au apărut deja  reacţii dinaintea concertului care îmi confirmă acest lucru. în plus, mă bucur că avem o locaţie precum Passionskirche, una dintre cele mai renumite în Berlin. Am visat să cânt acolo.“
 
Pentru  solistă acest concert, co-organizat de casa de discuri „Asphalt Tango“, ICR- Berlin şi Ambasada României de la Berlin, este „o poveste de Crăciun, o poveste românească pe acorduri de ţambal, instrument care sună ca o cutiuţă muzicală şi care, după părerea mea, se potriveşte cel mai bine acestor cântece. Pentru mine această muzică este un cadou pe care-l fac cu mare drag cuiva care mi-e drag şi anume celor printre care trăiesc şi respir, celor de-acasă din Berlin.” Iar în acest context, Oana Chiţu ne face o mărturie:  ”nu mă pot abţine să spun că şi cu mai mare drag aş cânta acasă în România, care-i şi mai acasă decât acasă  în Berlin, dar din păcate acolo încă nu au apărut reacţii că i-ar interesa. Probabil au destui colindători.“

Oana Chiţu şi lupta socială

O dovadă că muzică românească în interpretarea caldă şi emoţionantă a Oanei Chiţu îşi transmite mesajul chiar şi fără traducere în germană sunt numeroasele invitaţii pe care artista le primeşte la diferite evenimente culturale din Germania. Cu ocazia împlinirii a 50 de ani de existenţa a unuia dintre cele mai importante magazine politice de la televiziunea publică germană, „Monitor“, ea a fost invitată să susţină un recital. La acel eveniment care a strâns crema jurnalismului german, am   avut ocazia să stăm de vorbă şi despre probleme sociale, politice cu care se confruntă atât ea personal cât şi societatea de astăzi. Rasismul, sărăcia, criza refugiaţilor sunt subiecte care o preocupă pe artistă. Iar acolo unde poate, ea pune şi mână, aşa cum se anagjeaza de mulţi ani în proiecte pentru ajtorarea copiilor romi în Germania. „Am lucrat în mai multe proiecte în special cu copiii romi, precum cel de la Centrul Südostzentrum-Berlin. A fost un proiect frumos de pregătire  a copiilor care au pierdut şirul şcolii nevoiţi fiind să-şi părăsească ţara. După un an de germană, matematică, engleză şi nelipsita muzică de care mă ocupam eu, aceşti copii sau tineri au intrat din nou la şcoală sau în câmpul muncii. Erau acolo şi foarte mulţi copii din România. Aşa am aflat multe despre ei, despre probemele lor, ne-am apropiat sufleteşte. şi am cântat împreună, după care ne-a mers un pic mai bine. Dar ar mai fi mult de cântat până la un happy end, foarte mult!“, a  povestit cântăreaţa.

Nici multiculturalul Berlin nu e lipsit de rasism. Dar pe artistă o doare mai tare cel pe care îl vede în România.  Oana Chiţu nu doar condamnă rasismul, ci îl şi combate, iar dacă ar fi nevoie, chiar şi cu pumnii, după cum ne-a relatat vădit emoţionată.

„Ultima data am intervenit între un bărbat voinic trecut de 40 de ani care trăgea fără milă pumni şi şuturi într-un copilaş rom de vreo 5 anişori. Am urlat că o descreierată la acea fiară să lase copilul în pace că altfel îl dau în judecată. Era să-mi tragă şi mie un pumn. Nu ştiu cum am scos-o la capăt. Probabil l-a surprins furia mea; aş fi fost în stare să-l iau la bătaie. Ştiu că mulţi se uitau la noi, dar nimeni nu ne-a ajutat, nici pe puşti, nici pe mine. Până la urmă am reuşit, dar plânsul puştiului îl mai aud şi acum. Am impresia că mulţi oameni nici nu-şi dau seama că sunt rasişti sau de cât sunt de rasişti.“

Din punctul ei de vedere rasismul trebuie combatut pe toate planurile.

„Ar trebui să fie introduse lecţii despre rasism în şcoli şi la biserici. Şi în general lecţii de bunatate“.

”La omul bun toate-s bune, chiar şi cele rele”

Bunătatea e un element cheie în viziunea artistei. Românilor cărora ea deocamdată nu le poate dărui colindele ei preferate, precum „La Betleem colo-n jos“, „Fată dalbă de-mpărat“ sau „Colindul Cerbului“, Oana Chiţu le transmite un mesaj de Crăciun.  „Dragii mei, fi-ţi buni! Ştiu că nu-i uşor tot timpul să fii bun. Dar dacă va doriţi un an bun, ceea ce vă doresc şi eu, fi-ţi buni! La omul bun, toate-s bune, chiar şi cele rele. Bunătate să va dea Domnul!“
 
Iar în timp ce publicul din România trebuie să aibă răbdare până când va avea ocazia să asculte povestea de Crăciun a Oanei Chiţu pe scenele din ţară, lansează un apel simpatic la adresa organizatorilor de concerte din România. „În ceea ce priveşte un concert de colinde în România se pare că mai avem de aşteptat. Şi dacă tot am început subiectul, da, venim cu drag să cântăm, doar să ne invite, că nu putem veni aşa, neinvitaţi, avem creştere bună şi obiceiuri alese“, ne spune Oana Chiţu zâmbind.