Cum miroase spaţiul cosmic?

Cum miroase spaţiul cosmic?

Astronauţii care au zburat în spaţiu vorbesc despre un miros extrem de ciudat al acestuia: un amestec de carne arsă, metal fierbinte şi fum de sudură, uşor acrişor, după părearea unora, sau dulceag, după părearea altora.

Mi-a atras de departe atenţia bloculeţul modernist din Timişoara: simplu, elegant, simpatic, foarte reprezentativ pentru interbelicul nostru moderat şi cumsecade. Doar când m-am apropiat foarte tare am observat monograma Art Deco cu anul construcţiei – un obicei şi o manieră tipice acelei epoci. Şi atunci am îngheţat: anul marcat acolo nu era o dată de anii ’30, cum m-aş fi aşteptat, ci 1947.

acum 2 luni · comentarii (0)

În anul 2017, Ministerul Cercetării şi Inovării (MCI): (i) nu a început şi finalizat, prin contractare, nicio competiţie majoră de proiecte de cercetare (care să implice echipe de cercetători); (ii) a depăşit termenele prevăzute pentru evaluarea şi contractarea proiectelor depuse în cadrul competiţiilor pornite în 2016; (iii) a executat 81% din bugetul alocat prin legea bugetului de stat, concomitent cu utilizarea creditelor de angajament.

acum 2 luni · comentarii (0)

Săptămâna trecută, The Guardian scria despre un studiu care arată că prezenţa omului în arealul animalelor sălbatice le face mai nocturne. Am căutat-o pe Kaitlyn Gaynor, autoarea studiului, pentru câteva întrebări legate de cercetarea ei. Mi-a şi răspuns prompt, cu puţin înainte de plecarea ei spre Africa, pentru un alt proiect.

acum 2 luni · comentarii (1)

Contemporan cu cei trei pionieri ai aviaţiei mondiale (Vuia, Vlaicu şi H. Coandă), Dumitru Brumărescu este un inventator român aproape uitat. L-am cunoscut în paginile Ziarului Ştiinţelor şi al Călătoriilor (ediţia din data de 3 iulie 1928), unde autorul îl ridică pe acelaşi piedestal cu Thomas Edison şi Bernanrd Palissy.

acum 2 luni · comentarii (0)

Newsletterul Savantgarde este un digest săptămânal de ştiri din domeniul ştiinţelor şi al tehnologiei, dar nu numai, şi apare în weekend. Cum spuneam şi într-un interviu recent pe IQads, are cinci rubrici: una principală (SciTech), trei complementare (Comunităţi Inteligente, Life&Style şi Natură) şi una specială (Espresso). Bineînţeles, dacă vă place, vă puteţi şi abona, la linkul cu pricina de la final.

acum 3 luni · comentarii (0)

Sunt sute de muzici inspirate de ştiinţă. Aşa a fost mereu: Mozart şi Bartok integrau principiile matematice ale proporţiei şi simetriei în operele lor, iar Kate Bush a folosit un alt principiu matematic pentru a compune piesa „Pi”. Sunt doar trei din multele exemple. Şi avem şi cealaltă parte a poveştii: muzica din viaţa savanţilor.

acum 3 luni · comentarii (0)

Antonia este din Bucureşti, a studiat şi îşi dă doctoratul în Scoţia, la Edinburgh, şi bate mările şi oceanele lumii îndrăgostită de natură şi luptând să facă lumea mai respirabilă. Am cunoscut-o după ce a câştigat un premiu acordat de Royal Society. Acum e din nou pe valuri şi am întrebat-o dacă n-ar vrea să scrie un jurnal de bord. A acceptat, aşa că îi puteţi citi, pe Savantgarde, însemnările trimise de la capătul lumii.

acum 3 luni · comentarii (0)

Ianuarie 1992: Boutros Boutros-Ghali devine noul secretar general al ONU, iar Jeliu Jelev, preşedinte al Bulgariei; Germania permite accesul publicului la arhivele STASI; Slovenia şi Croaţia îşi câştigă independenţa, iar liderii europeni semnează, la Maastricht, tratatul care punea temelia Uniunii Europene. În România, evenimentul notabil al începutului de an a fost organizarea primului recensământ al populaţiei de după comunism.

acum 4 luni · comentarii (0)

Americanii au o zicală, cum că de moarte şi de ANAF-ul lor nu scapi. Moartea fizică este o certitudine încă din cele mai vechi timpuri, iar noi, oamenii am dezvoltat diverse modalităţi de a ne împacă cu acest gând. Unul dintre ele este comparaţia cu alţii. Bogat, sărac, prost, deştept - dacă şi ei trec prin această stare, atunci pot să îmi accept şi eu mai uşor situaţia. Dar aceasta certitudine se va schimba în viitorul apropiat prin tehnologie.

acum 5 luni · comentarii (22)

Otto von Bismarck, cancelarul Germaniei, îi spunea ministrului român de Externe: „Viitorul României stă în munca ei spre a trage folos din avuţiile imense ce le posedă“. Într-adevăr, România avea un profil unic de ţară bogată – pe care Bismarck l-a înţeles acum aproape un secol/jumate. Din nefericire din politica românească a lipsit o strategie coerentă pentru dezvoltare economică competitivă pe termen lung!

acum 5 luni · comentarii (4)

„Sindrom” este asociat cu o patologie. Eu voi încerca să arăt că „sindromul fuga creierelor” are multiple aspecte benefice! Mă încumet să propun o „reţetă” prin care România îşi poate creşte şansele în a beneficia de fonduri alocate de UE pentru cercetare. Este nevoie de parteneriate între cercetători din diaspora - instituţii din ţară pentru transferul de competenţe care să fie integrate în propuneri de proiecte cu şanse mari de finanţare.

acum 7 luni · comentarii (4)

Multe dintre problemele profund teologice pot fi înţelese mult mai bine astăzi, în condiţiile creşterii reale a posibilităţii tehnice a producerii de androizi, de „roboţi umani“. Omul îl înţelege pe Dumnezeu – aşa cum a fost reprezentat de o gândire teologică multiseculară – mult mai bine când poate să o facă el însuşi pe demiurgul, când are a se pune în „pielea lui“.

acum 8 luni · comentarii (25)