perioada interbelică - ultimele știri

Blocul ARO-Patria, clădire emblematică pentru arhitectura modernă din perioada interbelică, va fi consolidat cu fonduri naţionale nerambursabil

Parcul Regina Maria din Baia Mare are peste 100 de ani și, din fericire, exista imagini de la începutul secolului trecut care îl ilustrează. Acestea sunt o mărturie a unui loc care astăzi este cel mai căutat de localnici, în special în zilele de sărbătoare.

Un articol publicat în 1928, în ziarul Curentul, dezvăluie situația în care ar fi ajuns răniții români în Primul Război Mondial, precum și unii dintre părinții celor morți. Despre mama Ecaterinei Teodoroiu se susținea că cerșea pe străzile Capitalei

Chivuțele făceau parte din oferta „serviciilor oferite la domiciliu” și erau căutate curățenie caselor, spălarea geamurilor, însă uneori erau solicitate și ca bocitoare la înmormântări.

Compania olandeză Philips a fost implicată, în perioada interbelică, într-un incident mai puțin obișnuit, întâmplat în România. Un afiș prin care se dorea promovarea unui aparat de radio a fost considerat de autorități ca fiind „iredentist”.

Impozanta clădire din centrul orașului Galați a aparținut industriaşul evreu Max Auschnitt, unul dintre cei mai bogaţi şi mai influenţi oameni, din perioada interbelică. A fost un colaborator apropiat al regelui Carol al II-lea.

Tuberculoza sau TBC-ul reprezenta și în urmă cu 100 de ani o preocupare a medicilor români. Era numită „oftică” și fiind extrem de infecțioasă provoca numeroase îmbolnăviri în rândul populației. Mulți dintre cei infectați decedau

O crimă provocată de o neînțelegere în afaceri avea să tulbure liniștea unei mici comunități din Ardeal, în anul 1929. Un tânăr din satul Henig, județul Alba, era ucis prin împușcare, cu totul nevinovat.

Un articol publicat în ziarul Alba Iulia, în 1929, descrie critic moravurile vremurilor interbelice. Autorul este de părere că „niciodată nu a bântuit mai multă demoralizare ca acum”

Un băiat din Cugir a dat nas în nas cu un urs. De spaimă, și-a pierdut graiul și și-a revenit abia a doua zi, în fața unei peșteri. Povestea cu accente fantastice era relatată în ziarul Unirea din Alba, în anul 1930.

România are o istorie veche a șpăgii, care trebuia dată chiar și pentru lucruri banale. În urmă cu 100 de ani, într-un oraș din Transilvania mita era denumită „bacșiș” și era considerată o „boală viguroasă”

Și în urmă cu aproape 100 de ani existau aproximativ aceleași probleme ale locuitorilor în raport cu autoritățile locale. O demonstrează un articol apărut în ziarul Alba Iulia, în august 1930

În urmă cu aproape 80 de ani, modul simplu de trai al oamenilor se regăsea și în sistemul de învățământ. Documente aflate la Arhivele Naționale Alba arată materiile care se studiau la liceu, precum și modul de corectură și predare a acestora

Anii '20 ai secolului trecut aveau „interlopii” vremurilor de atunci. Erau numiți „bandiți” și nu aveau nicio remușcare în a comite crime și jafuri în serie

Clădirea Pescăriile Statului, un imobil emblematic pentru orașul de pe malul Dunării, este o ruină. A fost construită în urmă cu peste 110 de ani și a fost prima bursă a peştelui din România.

Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) continuă expertizarea imobilelor construite în perioada interbelică în zona centrală a Bucureştiului, a declarat primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan.

Mai sunt câteva zile până la Crăciun, iar gospodinele fac ultimele pregătiri legate de curățenie. Dacă astăzi, în lipsă de timp, se apelează, uneori, la firme specializate, în trecut chivuțele asigurau curățenia caselor.

Au fost hangare pentru avioane, fabrică de material volant, fabrică de rulmenţi, iar acum se face un concurs de proiecte pentru stabilirea viitoarei destinaţii a fostei uzine Rulmentul Braşov

Se întâmpla în vara anului 1937, pe strada Domnească din oraşul Galaţi. Paula Lichtemberg, o femeie celebră care dădea tonul modei în acea perioadă, a fost trimisă în judecată pentru că a decorat vitrina unui magazin în culorile tricolorul maghiar...

Povestea aeroportului a început la sfârșitul anului 1931. Proiectul, realizat de arhitectul Constantin Draga, avea aerogară, depozit de benzină, stație radar şi hangar.

Maestrul Marin Teodorescu Zavaidoc a fost cel mai important cântăreţ popular din prima jumătate a secolului XX. În jurul numelui său s-au legat pentru totdeauna două noţiuni, cântecul şi destinul. Cântecul i-a legănat copilăria, l-a pregătit pentru î...

Cu prilejul Zilei Mondiale a Oraşelor, Primăria Municipiului Constanţa împreună cu Ordinul Arhitecţilor din România - Filiala Dobrogea organizează vineri, 30 octombrie, expoziţia virtuală „Peninsula interbelică”.

Descendent dintr-o familie de iubitori de carte, Iancu Şaraga a dus moştenirea primită mai departe: din librar a devenit un afacerist de prestigiu, punând cartea laolaltă cu luxul. Aşa au apărut Galeriile Lafayette, primul magazin de tip occidental d...

Crestele Carpaţilor, meandrele Deltei Dunării sau Marea Neagră erau principalele destinaţii turistice cu care România îşi atrăgea turiştii şi în perioada interbelică.

De numele lui Leontin Ghergariu se leagă primul liceu românesc din Zalău. Despre cum a luat fiinţă această unitate de învăţământ şi activitatea acesteia în cei 16 ani de funcţionare, vorbeşte Dănuţ Pop, şeful Arhivelor sălăjene.

Imaginile cu oraşul Constanţa din perioada interbelică ne arată un oraş cosmopolit, cu hoteluri grandioase şi locuinţe selecte. Din portul Constanţa plecau curse transatlantice cu nave de lux.

În perioada interbelică, teatrele, cinematografele, cafenelele sau plimbările pe Calea Victoriei erau locurile preferate de bucureşteni pentru petrecerea timpului liber.

Timişoreanul Mihail Maximilian Vaida a absolvit, în 1907, Academia de Ştiinţe Veterinare din Budapesta. Întors în Timişoara, Vaida a activat ca medic veterinar în diverse comune din jurul oraşului.

Nostalgia după România interbelică e un sentiment întâlnit în rândul multora, existând tendinţa de a idealiza acea epocă, a României Mare, considerată adevărata Epocă de Aur din istoria naţională.

Călăraşiul a devenit celebru în perioada interbelică, după ce aici a fost construit un aeroport. Cursele de linie asigurau legătura cu Balcicul, unul dintre punctele de atracţie din Cadrilater. Aici mergeau nu doar membrii familiei regale, ci şi turi...

Înainte de a aplauda pe la diferitele sindrofii organizate de instutuţiile statului cu ocazia Centenarului, ar trebui să ne uităm mai atent la ceea ce este evident că am „câştigat“ în ultimii 100 de ani: am rămas în topul ruşinii europene când vine v...

În ciuda faptului că este prezentată ca o perioadă cu o economie înfloritoare, România din perioada interbelică nu arată atât de bine, dacă privim în farfuriile ţăranilor din prima parte a anilor 1900. Din alimentaţia lor lipsea carnea, lactatele abi...

Introducerea uniformelor obligatorii în sistemul şcolar a creat foarte multe dezbateri în ultimii ani. Unele şcoli au introdus uniformele şi fără o lege care să oblige la asta, în altele încă se mai discută....

Pe la începutul anilor 1900 şi mai ales în perioada interbelică, scrie Constantin Beldie în lucrarea “Memorii. Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950)“, prostituţia devenise un lucru obişnuit în România, reglementat legal.

Dacă în 1910, în România erau înregistrate circa 800 de automobile, în anul 1935 erau deja 36.286. În 1933, BMW a lansat primul model propriu şi a putut fi cumpărat şi la Timişoara.

Şedinţele din Parlamentul României de acum 100 de ani nu erau cu mult diferite faţă de cele din zilele noastre, cel puţin când vine vorba despre jigniri şi „jocuri de culise”. Printre apelativele care nu lipseau din şedinţele Parlamentului se numărau...

Pe numele ei real Maria Mihaescu, Miţa Biciclista a început să se prostitueze la vârsta de 14 ani. Era printre singurele femei care se plimba cu bicicleta prin Bucureşti la începutul secolului al XX-lea, motiv pentru care s-a ales cu porecla de „Miţa...

În anul 1927, de exemplu, în România, erau aproximativ 12.000 de femei care practicau prostituţia. Tarifele, implicit impozitele, erau diferite în funcţie de categoria bordelului....

Timişoara era unul dintre oraşele din România unde, în perioada dintre cele două războaie mondiale, funcţionau automate pentru dulciuri.

După Unirea din anul 1918, nu mai puţin de 29 de guverne s-au perindat la cârma ţării până la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial.

Pasta de dinţi era promovată numai din considerente estetice, iar la tutun se făcea reclamă special pentru doamnele stresate din înalta societate. Reclamele din perioada interbelică arătau cu totul altfel decât cele de astăzi.

Una dintre cele mai frumoase străzi din România interbelică şi-a pierdut din strălucirea de odinioară, însă întâmplările petrecute aici îndulcesc întoarcerile în timp. Astăzi, cotidianul „Adevărul” vă prezintă povestea Teatrului Papadopol, pe scena c...

Strada Portului din Galaţi este mai degrabă o alee, o fundătură, sau un „apendic” - dacă este să ne luăm după forma acesteia. Deşi are o istorie frumoasă, puţini sunt cei care ştiu de întâmplările petrecute aici în perioada interbelică, drept dovadă ...

Un autor contemporan aprecia că această casă construită în anul 1880 era cea mai mare şi cea mai frumoasă din centrul oraşului, un adevărat palat. Imobilul a aparţinut negustorului Gheorghe Gheorghiade şi se află situat pe strada Domnească din Galaţi...

Viaţa ţăranilor români era precară în perioada interbelică. Tinerii se căsătoreau de la vârste foarte fragede, după care începeau să muncească în gospodărie, trăiau în case cu o cameră sau două din chirpici sau din lemn în care înghesuiau toţi membri...

Atunci când dansa, Trixy părea că se înfăşoară într-o plasă aurie, iar plutirile, căderile erau ireal de dulci şi fără de sunet, aşa cum frumos îi descria Nina Cassian actul artistic. Dumitru Checais este şi astăzi emblema dansului românesc, iar limb...

În perioada interbelică, sănătatea ţăranilor români era destul de şubredă. România avea o mortalitate ridicată, atât în mediul urban, cât mai ales în mediul rural.

Bun cunoscător al domeniului financiar, Simion Gheorghiu este unul din personajele emblematice ale oraşului de la Dunăre. Un palat construit în Galaţi, în perioada 1923-1925, pe strada Domnească nr. 24, îi poartă numele.

Jean Steuerman a fost unul dintre cei mai bogaţi negustori ai oraşului de la Dunăre. În perioada interbelică, acesta a construit o frumoasă casă în stil neoromânesc, cu şapte camere mari, care astăzi poate fi văzută în curtea Liceului Tehnologic „Sim...

„Păsările de noapte“ sau „liliecii“, cum numea presa vremii lumea interlopă a Galaţilor, aveau o activitate destul de trepidantă şi interesantă, însă pentru a pătrunde în această lume nu era deloc uşor, fiind nevoit să recurgi la cunoştinţe plătite d...

Perioada interbelică nu a însemnat doar fast, ci şi sărăcie lucie. Marius Mitrof, consilier superior în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Galaţi, a povestit pentru cotidianul „Adevărul” cum era viaţa în cartierele mărginaşe ale o...

Peste un milion de romi „pribegeau şi se chinuiau” în România perioadei interbelice. Mare parte dintre aceştia erau nomazi sau sedentari, aşezaţi mai ales în judeţe din centrul şi din sudul ţării, din nordul Moldovei, dar şi dincolo de Carpaţi, în Tr...

În perioada interbelică, femeile emancipate luptau pentru drepturile lor şi acordau o atenţie deosebită imaginii lor înainte de a ieşi în societate. Grija pentru vestimentaţie reprezenta de fapt etalonul frumuseţii.

Gestul proprietarei unui renumit magazin de mode din Galaţii anilor '30 a fost intens discutat atât în presă, dar şi pe străzile oraşului. Faptul că aceasta arborase culorile tricolorului maghiar în vitrină era considerat a fi de o „gravitate excepţi...

Familistă convinsă, Hortensia Papadat-Bengescu s-a căsătorit pe când avea doar 20 de ani cu un cunoscut magistrat şi a avut cinci copii cu acesta. Gălăţeanca a fost educată la pensionul pentru domnişoare „Bolintineanu” din Bucureşti, iar în timpul Pr...

Trei persoane care îşi execută pedepsele la Penitenciarul de Maximă Siguranţă din Galaţi au participat duminică la un eveniment cultural organizat  de o asociaţie din Galaţi....

Reclama este sufletul comerţului, este o constatare cu care sunt de acord toţi cei oferă diverse servicii sau produse. Se pare că acest principiu se aplica şi în perioada interbelică, atunci când comercianţii se foloseau de ziarele locale pentru a se...

Dacă jurnaliştii din Uniunea Ziariştilor Profesionişti au obţinut, în 2016, pensii speciale, în perioada interbelică Sindicatul Presei din Ardeal şi Banat avea ca obiectiv un „cămin” al jurnaliştilor cu sală de lectură, de biliard, de şah, sală de co...

Timp de aproape un secol, românii au trăit convinşi de faptul că în perioada interbelică România a fost „grânarul Europei“, adică cel mai mare producător şi cel mai important exportator de cereale. Istoricii moderni susţin însă că totul este doar un ...

În perioada interbelică, existau mai multe curse regulate către New York, cu plecare de la Constanţa. Primele transatlantice de lux au făcut voiaje în SUA din 1914.