colectivizare - ultimele știri

23 aprilie 1962 marchează finalul oficial al colectivizării în România, un proces care a schimbat radical viața la sat, distrugând proprietatea privată și impunând un nou model agricol controlat de stat.

La 11 ianuarie 1958, țăranii din comuna Cudalbi din judeţul Galaţi au pornit una dintre cele mai ample mişcări ţărăneşti împotriva procesului de colectivizare forțată.

Revolta țărănilor din Vadu Roșca împotriva colectivizării, care a avut loc în urmă cu 66 de ani, a fost înăbușită de Nicolae Ceaușescu, la acea vreme şeful Direcţiei Superioare Politice a Armatei şi adjunct al Ministrului Forţelor Armate.

Un român din Botoşani s-a ascuns de comunişti timp de peste 22 de ani într-o groapă făcută sub soba casei părinteşti.

Reforma agrară comandată de la Kremlin nu a avut efectul scontat în România: s-au distrus multe proprietăți agricole, în unele zone Armata a fost trimisă la muncile câmpului, iar prețul produselor agricole a explodat.

Deși este un scriitor extrem de apreciat în Occident, stabilit în Franța, Matei Vișniec spune că oamenii care au plecat din țară pot oferi ceva înapoi României, nu neapărat prin reîntoarcere, ci chiar și „prin modul prin care vorbim despre locul din care am plecat“.

Partidul Comunist Chinez, sub conducerea lui Mao Zedong, a impus socialismul în China, dar nu a adus nici pacea, nici prosperitatea în societatea chineză.

În martie 1949, în urmă cu peste şapte decenii, Dobrogea a devenit prima regiune colectivizată. Proprietăţile au fost confiscate în întregime, cu tot cu animale, maşini agricole şi clădiri.

Pentru supravieţuitorii şi urmaşii ţăranilor pedepsiţi pentru vina de a se fi opus colectivizării luna ianuarie înseamnă amintiri dureroase. Începând din prima lună a anului 1961, unii şi-au pierdut familia, alţii au aflat cum agoniseala câtorva gene...

Regimul comunist nou instaurat în România a interzis difuzarea unor filme la sate de teamă că oamenii vor lua şi mai mult calea Bisericii pentru a se ruga să-i apere de „forţe ale naturii care nu pot fi stăpânite“.

În vara anului 1950, în plin proces de colectivizare, sătenii din Bârgăuani, Neamţ, s-au răsculat împotriva comuniştilor, care se pregăteau să inaugureze o nouă gospodărie colectivă: au reuşit să curme ceremonia, dar urmările au fost crunte

Guvernul ia în calcul stimularea reînfiinţării cooperativelor agricole, prin acordarea unor „finanţări consistente”, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

În anul 1949, comuniştii au început colectivizarea în România. Ţăranii au fost lăsaţi fără pământ şi puşi să lucreze pentru statul comunist. Pentru a renunţa la pământ, au fost păcăliţi, ameninţaţi, bătuţi sau băgaţi în puşcărie. Paradoxal, cei mai g...

Anii ’50 au fost cei mai groaznici pentru oamenii din România, fie ei înstăriţi sau simpli ţărani, care au fost lăsaţi săraci lipiţi de regimul comunist.

Colectivizarea s-a numărat printre cele mai dure măsuri luate de regimul comunist şi a dus la nenumărate revolte ale ţăranilor.

Zeci de săteni din Izvoarele (Olt) care s-au opus colectivizării forţate au avut de suferit pe toată durata regimului comunist, fiind urmăriţi de Securitate şi realizând cu greu, după 1989, că prigoana s-a terminat

Un episod negru din istoria României, răscoala ţăranilor care s-au opus colectivizării, este şi astăzi rememorat de supravieţuitori şi de urmaşii acestora într-o localitate din judeţul Olt.

Niţu Stan, zis "Ochiosul", avea 91 de ani. A fost condamnat la muncă silnică, iar când a revenit acasă nu mai avea nimic.

Fiica unui ţăran care a fost arestat pentru că era chiabur a povestit în Analele Sighet drama prin care a trecut ea şi familia sa. Culmea, bunicul, care fusese acuzat de sabotaj, primise un premiu pentru pentru producţia record de grâu.

Procesul de colectivizare a început violent în martie 1949, prin Decretul 84/2 martie 1949, prin care se expropriau proprietăţile mai mari de 50 de hectare. Decretul a intrat efectiv în vigoare chiar din noaptea următoare, fiind aplicat pe loc.

Ororile din vremea colectivizării din România au avut patru tipuri de torţionari: liderii bolşevici, miliţienii, securiştii dar şi, ca-ntr-un altfel de „Experiment Piteşti”, ţărani transformaţi, prin manipulare psihologică, din victime în călăi.

Colectivizarea din România a fost, potrivit lucrărilor istorice scrise după 1989, un cumplit proces de exterminare a ţăranilor care îşi administrau singuri pământul. Estimările istoricilor arată că până la 3.000 de oameni au fost ucişi în perioada 19...

Mii de oameni din satele gălăţene au fost torturaţi între 1950 şi 1960 pentru că s-au opus colectivizării. Dintre aceştia, sute au fost condamnaţi la ani grei de ocnă, poveştile lor ocupând o secţiune aparte la Centrul Internaţional de Studii asupra ...

Născut pe 15 ianuarie 1906 în comuna argeşeană Albeşti, preotul Nicolae Isbăşoiu a avut mult de suferit, făcând închisoare corecţională la Jilava şi Piteşti pentru că s-ar fi opus colectivizării....

Istoricul Cristian Troncotă face o trecere în revistă a modului în care au fost înăbuşite revoltele românilor în perioada comunistă: ale ţăranilor, studenţilor şi muncitorilor. De departe, Revoluţia din 1989 rămâne încă un mister chiar şi după trei d...

În perioada în care Partidul Comunist Român a desfăşurat campania forţată de colectivizare a agriculturii româneşti au existat veritabile răscoale ale ţăranilor în mai multe localităţi din ţară. Mişcările ţărăneşti au fost ”înecate” în sânge.

În noiembrie 1946, atunci când comuniştii au falsificat grosolan alegerile pentru a prelua puterea în România, un student botoşănean a avut curajul să se ridice făţiş împotriva acestora. Se numea George Mihuţ şi a declanşat o revoltă studenţească ant...

Colectivizarea a însemnat o traumă pentru satele din România. În mai puţin de două decenii, ţăranii au fost lăsaţi fără pământuri, transformate în proprietate de stat. Procesul a fost în multe cazuri brutal, cu răscoale ţărăneşti, dar şi cu represali...

Întovărăşirile agricole au reprezentat şi în judeţul Arad, ca de altfel la nivelul întregii ţări, o modalitate intermediară în procesul colectivizării agriculturii.

În urmă cu 60 de ani, între 28 şi 30 decembrie,  oamenii din Suraia au vrut să-i alunge din sat pe cei care le forţau înscrierea în structurile colectiviste.

Preotul Nicolae Radomir a petrecut trei ani în închisorile Piteşti şi Aiud şi în mai multe lagăre de muncă. Şi asta pentru că Securitatea l-a acuzat că ar fi subminat procesul de colectivizare pe considerente teologice conspiraţioniste....

Regimul comunist a conceput un întreg sistem de propagandă pentru ca ţăranii să fie „înrolaţi“ într-un număr cât mai mare în sistemul colectivizat. Metodele erau diferite, dar cel mai mult se folosea manipularea

Universitatea Babeş-Bolyai acordă joi, 25 mai, titlul de Doctor Honoris Causa profesoarei Gail Kligman de la UCLA - Universitatea California, Los Angeles. Ceremonia de decernare a titlului va avea loc în Aula Magna a UBB începând cu ora 11.00.

Estimările istoricilor arată că până la 3.000 de oameni au fost ucişi pentru că au refuzat să predea pământurile la gospodăriile agricole colective. Alţi peste 80.000 de oameni au fost arestaţi şi aruncaţi în închisori. Comuniştii au folosit ca instr...

Ţăranul care deţinea o bucată de teren şi animale a devenit un duşman aprig al colectivizării. Cu ajutorul unor procese mai mult de formă, aceştia erau condamnaţi la jumătate de an sau chiar ani buni de muncă în lagărele partidului. De parcă nu era s...

Unul dintre subiectele de la faza judeţeană a Olimpiadei la Limba Română din câteva locuri din ţară a stârnit pe bună dreptate stupoare: redactarea unui referat (scil. denunţ) la adresa lui Ilie Moromete demascat drept „element duşmănos“....

Până în anii `60, comuniştii au reuşit să-i lase fără pământ pe ţăranii români. Cei care au avut cel mai mult de suferit au fost marii proprietari agricoli şi cei care aveau ferme modernizate. Revoltele au fost reprimate cu sălbăticie.

Chiar dacă a refuzat categoric să participe la falsificarea dosarului penal prin care erau incriminaţi zeci de liceeni din Bârlad, preotul Vasile Buruiană a fost condamnat, pe baza unor dovezi falsificate grosolan, la 15 ani de temniţă grea, trecând ...

În istoria românilor au existat o serie de răscoale populare aproape necunoscute publicului larg. Aparent cu o importanţă minoră, ele au contribuit la agravarea chestiunii ţărăneşti, care a culminat cu marea răscoală ţărănească de la 1907.

Revolta ţărănească din anul 1949 din judeţul Arad a reprezentat prima mare încercare de opoziţie împotriva colectivizării agriculturii în regiunea de vest a României. Înăbuşită sângeros de regim, aceasta a constituit un semnal că procesul de jefuire ...

Colectivizarea a reprezentat un capitol important în cristalizarea regimului comunist şi în România. Asaltul asupra ţărănimii a avut mai multe etape şi s-a manifestat în funcţie de direcţiile politice trasate de liderii comunişti. Despre drama colect...

Viaţa călugărilor români a fost pusă la grea încercare la jumătatea secolului trecut, când mai mult de jumătate dintre monahi au fost îndepărtaţi din mănăstiri sau schituri, care mai apoi s-au transformat în sedii ale CAP-urilor....

Colectivizarea satelor din judeţul Gorj s-a făcut fără discernământ, mai mult ca o răzbunare asupra localnicilor care s-au opus la colectivizare. Mai mult, unii săteni au fost învăţaţi cum să-i păcălească pe comunişi prin „proba de pământ“.

Colectivizarea în judeţul Suceava, precum şi în restul ţării, nu a fost lipsită de represalii împotriva ţăranilor care nu erau de acord cu iniţiativa comuniştilor. Dacă cei de la munte au scăpat mai uşor, ţăranii din nordul Sucevei, din preajma oraşe...

La zece ani de la colectivizare, ajunşi aproape muritori de foame, ţăranii din localitatea prahoveană Sălciile şi-au declarat comuna liberă. Actul lor de revoltă s-a soldat cu o ripostă disproporţionată: intrarea în sat cu blindatele, arestări şi dep...

Colectivizarea din regimul comunist finalizată în 1962 a adus pentru ţăranii români confiscarea terenurilor, a uneltelor şi a animalelor pe care le aveau. Procesul a durat 13 ani, perioadă în care ţăranii au fost supuşi unor mari represiuni, iar mome...

Considerat „Grânarul României“, Bărăganul a fost confiscat, aproape în totalitate de regimul comunist pe 23 martie 1945. Zeci de mii de hectare de terenuri, conace moşiereşti, utilaje agricole sau animale au luat drumul Cooperativei Agricole de Produ...

Situate pe Culmea Prelucilor, Sehelbe şi Aspra sunt două cătune la circa 40 de kilometri de Baia Mare. Pe ultimii 10 kilometri, în cea mai bună variantă, drumul este cu pietriş, circulabil, dar recomandabil cu 4x4. Pe fiecare deal, câte o casă dotată...

Din cauza faptului că recoltele erau arse pe câmpuri, iar culturile erau infestate cu gărgăriţe şi apăruseră manifeste prin care se îndemna populaţia să se împotrivească treierişului, în 1952 s-a dat un ordin prin care se stabileau măsuri de securita...

Vara lui 1949 a fost momentul în care ţăranii din Bihor, şi nu numai, s-au răsculat fiind împuşcaţi şi lăsaţi să zacă pe uliţe satelor de către securitatea care a acţionat fără milă, cu o violenţă ieşită din comun, pentru a împiedica generalizarea re...

Ţăranii din comuna gorjeană Văgiuleşti s-au împotrivit colectivizării. Comuniştii au ripostat şi le-au trimis securiştii şi militarii înarmaţi până în dinţi.

Avea 17 ani când s-a întors din al Doilea Război Mondial. România l-a primit înapoi recunoscătoare doar ca să îl bage în alt război: colectivizarea. Demnitatea şi libertatea câştigate în război i-au fost atârnate în piept şi smulse peste câteva zile ...

Istoricii au spus şi au scris multe despre colectivizare. Şi vor mai scrie. Au vorbit cu cei care au trăit pe viu drama fenomenului colectivizării. Unii oameni au vorbit despre cum le-a fost atunci şi despre cum structurile comuniste au năpădit satel...

Mentalitatea sovietică revine în Rusia lui Putin. Noul Război Rece la care asistăm astăzi riscă să influenţeze modul în care se scrie istoria sovietică, iar cercetarea spaţiului sovietic nu trebuie să devină victimă a partizanatului politic, primind ...

Pe 23 martie 1945, guvernul comunist a hotărât ca fermierii să fie deposedaţi de terenuri, bunuri sau imobile. Totul, pentru un singur ţel: colectivizarea....

Doi din cei patru fraţi Fudulea din Testemelu Tulcea, fostul nume ala localităţii Vasile Alecsandri, s-au situat în fruntea mişcării anticomuniste....

Dobrogea a fost prima regiune colectivizată a României, un experiment economic reuşit al comunismului. Nicolae Ceauşescu a avut un rol important în întrecerea comunistă pe regiuni, el fiind responsabil cu aplicarea politicii de colectivizare în Dobro...

Haiducii Dobrogei, aşa cum li se spunea celor patru fraţi Fudulea: Gheorghe, Dumitru, Nicolae şi Dimci, au avut de suferit în perioada colectivizării României.

Procesul de colectivizare iniţiat de regimul comunist după venirea la putere, în anul 1945, i-a afectat profund pe ţăranii din ţara noastră. „Adevărul“ vă prezintă ce s-a întâmplat în timpul colectivizării în România şi care au fost cele mai răsunăto...

La câţiva zeci de ani distanţă şi privită cu mintea istoricului de azi, colectivizarea a fost un şoc pentru ţăranul român, un mijloc care, prin intimidări şi agresiuni, l-a făcut supus regimului. Şi acum, în unele interviuri acordate cercetătorului c...