Secrete gastronomice vechi de 2.000 de ani, dezvăluite de cercetători

V-aţi întrebat vreodată ce mâncau soldaţii romani înainte de a porni într-o campanie de cucerire a vreunui teritoriu. Ori cum îşi preparau mâncarea dacii ori românii de acum 500 de ani? Ei bine, răspunsul la aceste întrebări vi-l vor oferi cercetătorii Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău care pornesc acum într-o călătorie culinară pe traseul istoriei ultimilor 2000 de ani.

Proiectul, sugestiv intitulat "De la Apicius la lelea Floare - recuperarea istorică a tradiţiilor culinare din judeţul Sălaj", îşi propune să facă lumină nu numai în privinţa reţetelor după care îşi preparau mâncarea strămoşii noştri, dar, ci vor abordate şi  aspectele privind vesela utilizată, produsele consumate, momentele consumării mâncării, locul preparării mâncării, instalaţiile pentru prepararea acesteia. Corina Bejinariu, managerul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă, ne asigură că, pe lângă faptul că nu se va concretiza printr-o simplă culegere de reţete, proiectul va fi unul riguros, cum nu s-a mai făcut încă, de aceea el va implica specialişti din toate domeniile, de la arheologi, la istorici şi etnografi, care vor îmbina studiul arhivelor cu munca în teren.

"Vom avea informaţii documentate pe baza descoperirilor arheologice din cele mai importante situri de epocă dacică şi romană de pe teritoriul judeţului. De asemenea, vor fi urmărite sursele documentare bizantine medievale, de epocă modernă, ce conţin reţete transmise din antichitatea romană, reţete care în multe cazuri au fost adaptate sau îmbogăţite. Cercetarea etnografică va viza specificitatea tradiţiilor culinare din perspectivă etnică, abordând gastronomia prin prisma dialogului intercultural generat de interferenţa elementelor specifice bucătăriei româneşti, maghiare, slovace şi evreieşti, dată fiind componenţa multietnică a zonei", explică managerul.

La reuşita proiectului va contribui şi cunoscutul gastronom Mircea Groza, care s-a "specializat" deja în mâncare romană. Găteşte, deja, de ani de zile,  tocana de ostia, adică tocană soldăţească, în care pune, asemeni marilor bucătari romani, carne de purcel, tăiată cu şoric cu tot, ierburi – cimbrişor, leuştean, mentă, busuioc, mărar, seminţe de ţelină, coreandru verde şi zdrobit, ulei de măsline, piper măcinat mare şi garnitură de linte sau mazăre.  Tocana lui Mircea Groza face, de mai mulţi ani, deliciul participanţilor la festivalul de reconstituiri romane de la Complexul Arheologic "Porolissum" de la Moigrad. "Eu studiez cel puţin 350 de reţete scrise de Apicius", spune Mircea Groza, apreciind că, cel puţin în ceea ce-i priveşte pe romani, proiectul nu va întâmpina dificultăţi de documentare. "Probleme vor fi cu dacii, pentru  că nu sunt prea multe documente pentru a şti ce mâncau dacii. Sunt doar nişte cercetări, pe baza descoperirii unor oase în zona unor cetăţi dacice, deci ştim ce animale sacrificau ei pentru carne, punctează el.
 În schimb, de la romani au rămas scrise, peste milenii, inclusiv reţete de deserturi. Potrivit lui Groza, un deret popular la acea vreme era o prăjitură uscată la soare. "Se făcea din cocă simplă, care era lăsată la soare pentru a se usca. Se băga apoi într-o baie de ulei cu diferite mirodenii, după care se scotea pe un şervet pentru a absorbi excesul de grăsime şi se ungea cu miere de albine", povesteşte el.

Rezultatele cercetărilor vor fi valorificate prin organizarea unei expoziţii cu instrumentar gastronomic antic, medieval, modern şi tradiţional, completate cu materiale vizuale obţinute în cercetarea de teren, respectiv a unui catalog de prezentare a celor mai reprezentative informaţii privind tradiţia gastronomică a zonei.  De asemenea, va fi organizat un concurs de gătit în aer liber, cu participarea elevilor din clase cu profil alimentar, care vor primi materiale informative privind reţete antice si tradiţionale şi vor găti, pe baza ingredientelor primite, una din aceste reţete, urmând a fi premiaţi cu obiecte reprezentând copii ştiinţifice ale veselei antice şi tradiţionale.

Partenerii Muzeului Judeţean în derularea acestui proiect sunt Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitar Sălaj Plus, Inspectoratul Şcolar Judeţean Sălaj, Primăria Plopiş, Primăria Crasna, Asociaţia culturală pentru promovarea tradiţiilor populare "Nişte ţărani" şi Fundaţia pentru educaţie şi dezvoltare locală Agapis.