Cum ar putea criza din Spania şi Italia salva agricultura românească

Avram Fiţiu este conferenţiar la USAMV Cluj

Răspunsul la această întrebare agronomul Avram Fiţiu, care susţine că revenirea în ţară a tinerilor plecaţi la muncă în străinătate ar putea fi o şansă pentru agricultură, mai cu seamă că ei vin cu o experienţă în acest domeniu, dar şi cu capitalul financiar necesar pentru a dezvolta o fermă agricolă.

Ideea potrivit căreia criza din Italia, Spania şi din celelalte ţări europene spre care au plecat, în căutarea unui trai mai bun, zeci de mii de sălăjeni, apare şi în lucrarea „Salvarea fermei ţărăneşti”, lansată recent de Avram Fiţiu, şi care reprezintă, totodată, şi proiectul politic al autorului, intrat recent în politică tocmai pentru a-şi pune în aplicare ideile de salvare a agriculturii. „Poate este un moment istoric, în care criza care a cuprins Spania, Italia, Portugalia, Irlanda, ţările din sud şi o parte din centrul Europei ne va trimite un milion de tineri acasă. Tineri care, sătui să fie slugile străinilor, să vină acasă şi să-şi încerce norocul – sper eu – în agricultură. Mai ales că ei deţin cunoştinţe tehnice, pentru că majoritatea dintre ei au lucrat acolo în agricultură şi ştiu cum funcţionează lucrurile în acest domeniu,apoi au şi un bagaj financar, dar şi un pic de curaj, pentru că a apleca la 2.000 de kilometri între străini presupune, mai întâi de toate, curaj”, a explicat el.
Avram Fiţiu spune că în urmă cu ceva vreme a făcut un studiu sociologic din care rezultă că Sălaj are peste 70.000 de tineri plecaţi la muncă în străinătate, iar marea lor majoritate provine din mediul rural. El crede că aceştia se vor întoarce tot în mediul rural. „Dacă nu o fac, se vor întoarce la Zalău, la Jibou sau în alt oraş, iar cu banii adunaţi în zece ani de chin îşi vor face o casă. Şi atât. Şi din nou vom avea un grup social care nu va avea locuri de muncă, pentru că ştim bine că din punctul de vedere al ofertei industriale nici Zalăul, nici celelalte oraşe, nu stau foarte bine, niciunul nu a creat oferta atractivă din punctul de vedere al industriei ca să poată să absoarbă un surplus de forţă de muncă provenit din mediul rural. Or, această armată de emigranţi care se întoarce acum în ţară a muncit, în mare parte, în agricultură şi nu are niciun fel de experienţă industrială”, explică el.

„Dacă mâine ferma ţărănească dispare, biserica ortodoxă română are mare problemă”

Referitor la motivele pentru care a decis să lupte, profesional şi politic, pentru salvarea fermei ţărăneşti, Avram Fiţiu spune că acestea sunt numeroase şi privesc o mare parte din palierele societăţii. „Dacă dispare ferma ţărănească şi, odată cu ea, ţăranul român, dispare şansa ca un zălăuan să mai mănânce un aliment ţărănesc sănătos şi gustos. Dacă ferma ţărănească dispare, dispare un ţesut social care asigură, acum, o stabilitate socială. Pentru că dacă astăzi nu avem milioane de oameni care vin cu mâna întinsă la Guvern, este pentru faptul că, de bine de rău, această populaţie stabilizată în mediul rural are un venit, minimal sigur, cu care îşi poate permite un trai un pic mai decent decât la oraş. Chiar dacă pretenţiile lui faţă de viaţa evident că sunt un pic mai reduse decât ale unui orăşean. Din punct de vedere religios, dacă mâine ferma ţărănească dispare, biserica ortodoxă română are mare problemă din punct de vedere politic,  că rămâne fără enoriaşi. Fie şi doar din acest motiv, un stâlp al societăţii românbeşti, biserica,  ar trebui să fie un aliat al agricultorilor, ca şi mine, pentru a salva ce se mai poate salva, din fermele ţărăneşti.