Şcoală de animaţie la Timişoara. „E ca în IT. Tot timpul e nevoie de oameni noi care să lucreze la proiecte”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Art’elierele Toamnei a creat un mediu de lucru pentru amatorii de animaţie
Art’elierele Toamnei a creat un mediu de lucru pentru amatorii de animaţie

Ideea unei şcoli de animaţie la Timişoara aparţine Asociaţiei Documentor, în contextul în care acest sector artistic duce o acută lipsă de specialişti.

Şocul produs de pandemie afectează într-un mod dramatic industriile creative, artiştii şi operatorii culturali trebuie să se adapteze ca să supravieţuiască. Art’elierele Toamnei, eveniment organizat de Asociaţia Documentor împreună cu Facultatea de Arte şi Design, a încearcat să ofere alternativa de lucra în domeniul animaţiei, indiferent că e vorba de film documentar, ficţiune sau producţii comerciale. 

Ce-ar fi dacă, în Timişoara, ar reuşi să formeze o şcoală de animaţie şi de documentarişti care să îmbine cele două forme de expresie într-o opera coerentă şi interesantă? S-au întrebat cei de la Asociaţia Documentor. 

Art’elierele Toamnei a creat un mediu de lucru concret în care studenţilor li s-a oferit posibilitatea de a realiza proiecte în tehnici diferite de animaţii de scurtă durată. 

„În ultimii 20 de ani, au explodat aceste ateliere de animaţie în toată lumea. Datorită social media a devenit un soi de alternativă la desen, filmare, e un gen foarte expresiv din punct de vedere vizual. Avem aici o Facultate de Arte şi Design, care în fiecare an şcolarizează mulţi oameni care vor să intre în zona aceasta a artelor, dar o parte din ei nu îşi găsesc foarte uşor de lucru. Ne-am gândit că ar trebui să se găsească o formulă prin care să li se deschidă noi perspective. Aşa s-a născut ideea asta”, a declarat regizorul şi producătorul Florin Iepan, directorul Asociaţiei Documentor. 

Au nevoie tot timpul de oameni 

Şcoala de animaţie ar trebui să însemne anumite cursuri şi anumite forme de masterat, ori să existe un soi de atelier pe lângă Facultatea de Arte şi Design. Ar trebuie să fie o specializare care să vină la finalul studiilor, care să le deschidă tinerilor un acces către piaţa muncii.  

„Ideea ar fi să ne conectăm şi noi la sistemul de producţie de film de animaţie care există în Bucureşti, în toată Europa occidentală şi de est. E ca în IT. Este tot timpul nevoie de oameni noi care să lucreze la aceste proiecte. Ştiu de la prietenii mei din Bucureşti că au nevoie tot timpul de oameni, nu găsesc oameni, pentru că o parte din ei lucrează deja pentru companii, pentru producători sau regizori străini. Cei mai buni animatori români ajung invariabil în Occident. În Bucureşti există cursuri de animaţie în cadrul Facultăţii de Arte şi la Universitatea de Teatru şi Film. Şcoala de animaţie este o denumire generică, nu e ca o şcoală profesională”, a mai spus Florin Iepan.  

Documentor

În anii 50-60-70, studioul Anima Film făcea animaţie pe celuloid. Aici se realizau tot soiul de proiecte, de la filme de propagandă sau de protecţia muncii, până la seria desenelor animate Mihaela. Animaţia a evoluat şi trăieşte o a doua tinereţe. 

„Sunt mulţi oameni foarte talentaţi, de ce să nu se ducă şi spre zona asta. Trebuie să atragem specialişti care să lucreze cu studenţii din Timişoara. Până la urmă este o meserie care se fură”, a adăugat Iepan. 

Invitaţi din ţară şi străinătate 

Art’elierele Toamnei s-au desfăşoară cu participarea unor specialişti din domeniu, din ţară şi strănătate.  

Manuela Marcovici este Senior VFX Artist la Abis Studio în Bucureşti. A lucrat la filmele de animaţie Muntele Magic al Ancăi Damian şi Splendida Moarte Accident regizat de Sergiu Negulici şi în cadrul proiectului conduce sesiunile de lucru din domeniul animaţiei. 

„Sunt multe filme documentare animate sau realizate în tehnică mixtă, există o vastă filmografie care poate fi folosită ca obiect de studiu. Spre exemplu în Tower, regizorul Keith Maitland încearcă să evite clişeele din documentarele istorice care folosesc nişte oameni în vârstă rememorând trecutul lor. Cu ajutorul animaţiei el oferă spectatorului senzaţia că este contemporan cu oamenii aceia care au trăit evenimentele din film în anii ’60”, a afirmat Manuela Marcovici. 

Nebojsa Slijepcevic este un autor de filme documentare din Croaţia, a primit numeroase premii internaţionale (Gangster of Love, Srbenka) şi predă la Facultatea de Film din Zagreb. Prin mijloace online el a interacţionat cu un grup de studenţi de la arte plastice din Timişoara care vor sa facă pasul către animaţia pentru film. 

Documentor

„Timpul este unul din adversarii animaţiei” 

Florin Iepan a selectat un material audio care constituie subiectul animaţiilor ce urmează a fi realizate de studenţi. Este vorba despre un fragment scurt dintr-un interviu cu activistul Valeriu Nicolae realizat de Radio România Cultural şi în care el vorbeşte despre situaţia copiilor din Ferentari, despre ce se poate face acolo. 

Rezultatele se vor vedea în primăvară sub forma unor mici filme de animaţie.  

„Sunt foarte mulţi autodidacţi în domeniul acesta, oameni face fac lucruri interesante. Să face animaţie pe calculator îţi trebuie un echipament bun, o tabletă grafică bună, sunt softuri de calculator, unele mai scumpe, altele mai ieftine. Totul ţine de motivaţia lor. Dar degeaba stăpâneşti meşteşugul de a anima un desen dacă nu ai o idee foarte interesantă. În viitor o să ne concentrăm şi asupra acestui aspect; cum spui o poveste, cum combini o poveste bună cu o tehnică de animaţie care să fie şi eficientă. Timpul este unul din adversarii animaţiei. Se lucrează foarte mult pe detalii. Un scurt metraj cu actori îl filmezi şi-l montezi într-o săptămână şi jumătate, dar să faci zece minute de animaţie poţi să lucrezi şi un an, doi”, a concluzionat Florin Iepan.

Vă mai recomandăm:

Cum îşi băteau joc comuniştii de cei cu părul mare: Păr lung, minte scurtă. Documentar cu imagini şi poveşti inedite

Producătorii de filme sunt peţiţi să vină în vestul României. „Filmele pompează o grămadă de bani în economia locală şi promovează pe gratis regiunea”

Timişoara

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite