Maghiarii din Timişoara comemorează 165 de ani de la Revoluţia din 1848-1849

Plăcuţă comemorativă la casa lui generalului Klapka

Revoluţia paşoptistă este una din cele trei sărbători naţionale ale Ungariei. Şi la Timişoara vor avea loc o serie de evenimente comemorative, organizate de filiala locală a UDMR

Pe 15 martie, maghiarii aniversează Revoluţia din 1848-1849, dată la care s-a consfinţit şi apariţia Parlamentului modern a Ungariei. 

Pentru a comemora evenimente de acum 165 de ani, maghiarii din Timişoara vor depunde coroane la bustul revoluţionarului Eftimie Murgu, la placa de pe casa generalului Klapka Gyorgy, din Piaţa Sf.Ghoerghe şi la monumentul lui Petofi Sandor, din Freidorf.

Un general din Timişoara

Una din personalităţile importante ale Revoluţiei maghiare din 1848-1849, generalul Klapka Gyorgy, este originar din Timişoara. Acesta s-a născut în 1820 şi a locuit multă vreme într-o casă din Piaţa Sf.Gheorghe.

Reprezentanţii minorităţilor maghiare, sârbe şi bulgare din Timişoara depun mereu o coroane la plăcuţa care aminteşte de generalul Klapka, fost ministru de război. El a fost printre ultimii generali care a depus armele. 

Tatăl său, Josef Klapka şi-a început cariera ca tipograf şi editor la Timişoara. În 1815 a înfiinţat prima bibliotecă publică de împrumut din imperiul Austro-Ungar. Între 1819 - 1833 a fost primar al Timişoarei.

Revoluţia paşoptistă

Revoluţia a început pe 15 martie 1848, cu evenimente sângeroase în Pesta şi Buda (demonstraţii în masă care l-au forţat pe guvernatorul imperial să accepte toate cele cele 12 puncte ale actului revoluţiei – printre care se cere desfiinţarea iobăgiei şi egalitatea în drepturi pentru toţi cetăţenii, fără deosebire de naţionalitate şi religie), urmate de diverse răscoale în ţară, care au permis reformiştilor maghiari să formeze noul guvern condus de primul ministru Lajos Batthyány. Acesta a adoptat o serie de reforme, cunoscute sub numele de Legile din Aprilie, care au creat un sistem politic democratic în Ungaria.

Ruptura finală între Viena şi Pesta a avut loc când mareşalului Lamberg i-a fost dat controlul întregii armate a Ungariei. Câteva zile mai târziu Lamberg a fost atacat şi ucis la sosirea în Pesta de către o mulţime revoluţionară, la care, drept răspuns, Curtea Imperială a ordonat dizolvarea guvernului maghiar, ca incapabil să păstreze ordinea publică. Acesta a fost punctul de ruptură şi începutul războiului între revoluţionarii din Ungaria şi trupele imperiale austriece, la comanda cărora a fost numit feldmareşalul Josip Jelacici în locul generalului  Lamberg, asasinat. 

Armata Imperială, cu ajutorul Armatei de Intervenţie a Imperiului Rus învinge Armata Revoluţionară Maghiară. Autoritatea Imperială anulează reformele revoluţiei şi instaurează un regim militar pe teritoriile coroanei maghiare, subordonat direct Cancelariei Imperiale.