Iohanisfeld, povestea satului care poartă numele noului preşedinte al României. Toţi locuitorii sunt „iohanişti“: „Ei spun că sunt ionelişti“
0
După ce susţinătorii preşedintelui în funcţie Traian Băsescu au fost declaraţi „băsişti”, iar fanilor preşedintelui ales, Klaus Iohannis, li s-a pus eticheta de „iohanişti”, locuitorii unui sat din Timiş pot spune că sunt „iohanişti” cu acte în regulă, locuind în satul Iohanisfeld, tradus „câmpul lui Ioan”.
Aflat la graniţa cu Serbia, satul Iohanisfeld din comuna Otelec are o istorie interesantă, care începe în anul 1805. La aproximativ un secol de la începutul colonizării Banatului, şvabii care locuiau în localităţile Jimbolia sau Lenauheim s-au mutat în zona în care groful (contele) Johann Buttler deţinea pământ. După ce au arendat terenurile de la Johann Buttler, şvabii veniţi în zonă au început construcţia satului, pe care l-au denumit Johannesfeld (câmpul lui Ioan), în cinstea grofului Johann Buttler.
Istoria spune că la numai doi ani de la înfiinţarea satului, coloniştii stabiliţi la Johannesfeld au construit şi şcoala, biserica fiind construită în 1833. Potrivit viceprimarului comunei, Vasile Valentin Pascu, odată cu venirea comuniştilor la putere şi reorganizarea administrativă din zonă numele satului Iohannesfeld a fost schimbat în Ionel, după numele gării din localitate.
În 2008, când s-a produs o nouă reorganizare a comunelor din zonă, iar Ionel a fost trecut în subordinea comunei Otelec, s-a revenit la numele iniţial, actuala denumire a satului fiind Iohanisfeld. „În 1968 Ionelul s-a alipit de comuna Uivar. În 2008, când am înfiinţat din nou comuna Otelec, Consiliul Local a hotărât să revină la denumirea veche. Am zis să nu mai fie Ionel, să fie Iohanisfeld”, a declarat viceprimarul Vasile Valentin Pascu.
Din 1.700 de nemţi au mai rămas trei
În perioada în care Iohanisfeldul a fost puternic colonizat, în sat trăiau aproximativ 1.700 de nemţi. Imediat după Revoluţie, dar şi în timpul regimului comunist, mulţi etnici germani au părăsit satul pentru a pleca în Germania, ajungându-se ca astăzi în sat să mai fie trei nemţi. Unul dintre ei este Gheorghe Şemine, în vârstă de 82 de ani. Bătrânul, care potrivit localnicilor nu a fost căsătorit niciodată, locuieşte cu fratele său, bătrân şi el, în două case şvăbeşti, lipite una de alta.
Aflate în apropierea şcolii din localitate, casele, printre puţinele de acest gen care au mai rămas în sat, sunt neîngrijite, dar stilul specific caselor şvăbeşti din Banat este inconfundabil. „Ăsta a fost sat nemţesc. Numai notarul şi şeful de gară erau români. Unii au plecat în Germania, iar alţii au murit şi s-au dus la cimitir”, povesteşte Gheorghe Şemine, care a fost deportat, în perioada comunistă, alături de alţi etnici germani, în Bărăgan. Bătrânul spune că cei mai mulţi dintre nemţii care au locuit în Iohanisfeld s-au ocupat cu agricultura.
„Când a venit aici, fiecare familie a primit 32 de iugări. Un hectar are un iugăr şi trei sferturi. Aici a fost numai agricultură şi meseriaşi: croitor, fierar, rotar. Mecanici erau mai puţini pentru că nu au prea fost tractoare”, a mai declarat Gheorghe Şemine. Bătrânul spune că se înţelege foarte bine cu românii care sunt în sat, iar în limba germană mai vorbeşte doar cu fratele său. Pensionarul a urmărit şi alegerile prezidenţiale, şi face o radiografie a preşedintelui ales, Klaus Iohannis. „Cred că e un om curat şi corect, dar nu cred că are speranţă. Va fi greu pentru că nu cunoaşte, nu are legături, cunoştinţe în afara ţării. Saşii au fost mai educaţi decât şvabii. Saşii au mai lucrat în minerit şi au avut acces la şcoală. Noi, aici am fost numai cu agricultura”, a mai spus Gheorghe Şemine.
Ioneliştii au luat locul nemţilor
Singura femeie de etnie germană care mai trăieşte în Iohanisfeld este Rozina Vainhart, care locuieşte singură, refuzând să plece din casa ei la fiica din Timişoara sau la băiatul din Germania. Născută la Iohanisfeld, bătrâna avea posibilitatea să plece în Germania cu ceilalţi şvabi, dar soţul său nu a vrut. Acum nimic nu o mai poate face să plece din casa ei de la Iohanisfeld. „Am fost două luni în Germania şi nu mi-a plăcut. Acolo trec 100 de oameni pe lângă tine şi nu îţi spune nimeni nimic. Nu îmi place acolo. Aici mai vorbesc nemţeşte cu Toni şi cu Yuri (n.r. cei doi fraţi germani care au mai rămas aici)”, mărturiseşte bătrâna.
„Eu sunt venită aici din 1973 şi erau cam 400 de nemţi. Înainte de revoluţie au început să plece. Au fost oameni foarte cumsecade”, a declarat Valerica Covăsan, o vecină a Rozinei Vainhart. Chiar dacă numele localităţii este schimbat de şase ani, localnicii, încă nu s-au obişnuit cu numele nemţesc al localităţii Iohanisfeld. Potrivit viceprimarului din comună, localnicii încă se declară „ionelişti” de la Ionelu. Confuzia oamenilor este încurajată şi de panourile de la intrare în localitate, acolo unde este afişată atât vechea denumire, Ionel, cât şi cea nouă, Iohanisfeld. „Care au venit de prin Oltenia, de prin Moldova de prin Ardeal spun că sunt de la Ionelu. Ei spuneau că dacă au băut apă de la Ionelu nu mai pleacă de aici. Noi am lăsat şi denumirea veche, dar Ionelu nu mai găseşti niciunde în acte. E Iohanisfeld, dar pe care îi întrebi zice că îi din Ionelu”, a declarat viceprimarul Vasile Valentin Pascu, care şi-a propus ca la prima vizită a preşedintelui Iohannis la Timişoara să îl invite la Iohanisfeld.
Casele nemţeşti distruse la inundaţii
Locuitorii din Iohanisfeld şi satele din împrejurimi au fost în anul 2005 martorii celor mai mari inundaţii care s-au abătut asupra Banatului în ultimi ani. Cu ocazia acelor revărsări de ape, cele mai multe case nemţeşti din Ionel, cum se numea comuna la vremea respectivă, au fost afectate în totalitate. „Înainte de inundaţii majoritatea erau case nemţeşti şi atunci au picat pentru că au fost din pământ bătut”, a mai declarat viceprimarul din localitate. Cu ocazia inundaţiilor din 2005, premierul de la vremea respectivă Călin Popescu Tăriceanu a provocat revoltă în rândul opiniei publice după ce a întrebat-o pe o femeie sinistrată care vroia doar ca premierul să vorbească cu oamenii dacă nu vrea să îi facă hotel. După episodul respectiv şi mediatizarea scenei, femeia este cunoscută în sat ca „Tăriceanca”.
Se încarcă comentariile...
