Cea mai veche şi mai bine păzită casă din Timişoara s-ar putea transforma în muzeu

Cea mai veche casă din Timişoara ar putea deschide porţile pentru civili pentru prima dată în istorie. În palatul din Piaţa Libertăţii au locuit toţi conducători armatelor din Banat, în frunte cu guvernatorul Mercy.

Clădirea Garnizoanei, aflat în Piaţa Libertăţii, construită în 1730, este cea mai veche casă din oraş care îşi păstrează în mare parte volumetria iniţială. Doar faţada a suferit modificări, în jurul anului 1880. Edificiul a fost mereu unul militarizat, însă acum s-ar putea transforma în muzeu. În acest palat au locuit toţi conducătorii armatelor din Banat, în frunte cu primul guvernator, contele Florimund Mercy. Aici a stat şi împăratul Iosif al II-lea, după o vizită făcută la Timişoara în 1825.

„Trebuie şi merită să fie scoasă în evidenţă. E o clădire de patrimoniu care se află în centrul oraşului. Dacă tot s-a desfinţat armata trebuie redat în scop public. Această clădirea a avut mereu santinelă la intrare. Se poate face un muzeu al armatei, dar asta înseamnă costuri foarte mari”, a declarat istoricul Ioan Haţegan.

Clădirea din Piaţa Libertăţii găzduieşte un muzeu al armatei, câteva camere în care au stat comandanţii, o cameră a muzicienilor şi fostul arest al armatei. În curtea interioară se află parcul auto al armatei.

„Nu sunt bani pentru muzeu”

Muzeul armatei adăposteşte uniforme de soldaţi şi generali din anii 1859, 1873, 1916 şi din al doilea Război Mondiale. De asemenea, se află şi câteva arme folosite în război, cum ar fi mitraliere Schwarzlose de calibru 8 mm, puşti antitanc de 14,5 mm, aruncătoare de mine de 81 mm. „Eu am făcut acest muzeu al armatei. Ar trebui înoit totul, dar pentru asta nu sunt bani. Tot ce este aici are o valoare sentimentală, morală. Armata este deasupra a tot ce este în viaţa asta”, a spus generalul în rezervă Nicolae Predonescu.



Copaci pentru istorie

În faţa garnizoanei străjuiesc doi copaci bătrâni, care au fost plantaţi pe data de 1 mai 1923. „Marţi după masa s-a sărbătorit cu mult fast şi cu defilarea trupelor în faţa autorităţii sădirea arborelor din Piaţa Libertăţii din Timişoara. Aceşti arbori vor simboliza unirea poporului român de pretutindeni”, a scris ziarul Nădejdea, din 2 mai 1923. Până în anii 70-80 a existat o plăcuţă pe care stătea scris semnificaţia celor doi arbori. "Săditu's-a acest stejar în numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh. În anu 1923, luna maiu, ziua întâi, sub glorioasa domnie a Majestăţii Lor Regele Ferdinand I, făuritorul României Mari şi de toţi iubita Regina Maria", stătea scris pe plăcuţa pe care cei de la Garnizoană doresc să o reaşeze în acelaşi loc.