Mănăstirea Putna este pentru câteva zile centrul ortodoxiei româneşti. Patriarhul Daniel participă la proclamarea solemnă a canonizării Sfinţilor putneni
0
Preafericitul Daniel, Patriarhul României, se află zilele acestea la Mănăstiirea Putna pentru a participa la canonizarea Sfinţilor putneni Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei şi a ucenicilor săi, cuvioşii Sila, Paisie şi Natan. Patriarhul Daniel a fost întâmpinat la Putna cu pâine şi sare, buciumaşi, copii îmbrăcaţi în costume populare ce au cântat melodii bisericeşti, precum şi de un alai de preoţi.
Putna s-a transformat zilele acestea în centrul ortodoxiei româneşti. Evenimentele religioase ce se vor petrece la Putna au început sâmbătă 13 mai şi se vor încheia marţi, 16 mai.
Delegaţia oficială a Patriarhiei Române a aterizat sâmbătă, în jurul orei 12.00, pe aeroportul „Ştefan cel Mare” din Suceava. Patriarhul Daniel a fost întâmpinat de ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor şi PS Corneliu, Episcopul Huşilor.
Patriarhul României a ajuns, în jurul orei 13.30, la Mănăstirea Putna unde a fost primit de ÎPS Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, împreună cu obştea mănăstirii în fruntea căreia s-a aflat stareţul Velnic Melchisedec.
Sute, poate mii de credincioşi s-au adunat în faţa Mănăstirii Putna. Mulţi dintre ei erau îmbrăcaţi în costume populare, copiii sub îndrumarea preoţilor cântând melodii bisericeşti în momentul în care Patriarhul Daniel a ajuns la Putna.
„Cu ajutorul lui Dumnezeu am ajuns în această sfântă şi mare mănăstire, care este o şcoală pentru unitatea neamului nostru şi o şcoală a evlaviei şi a culturii noastre ortodoxe. Aici, în frumoasa Bucovină, în mod aproape unic se întrece frumuseţea naturii cu cea a culturii”, a declarat Patriarhul Daniel.
Preafericitul Daniel, Partriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a oficiat astăzi Sfânta Liturghie în cadrul slujbei de canonizare a Sfinţilor putneni Iacob Putneanu, Mitropolitul Moldovei, şi Cuvioşii Sila, Paisie şi Natan. Ceremonia s-a desfăşurat la Mănăstirea Putna, ocazie cu care a avut loc proclamarea solemnă a canonizării Sfinţilor putneni Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei, şi a Cuvioşilor Sila, Paisie şi Natan.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa din 6 – 7 iunie 2016, a hotărât canonizarea Sfântului Iacob Putneanul şi a ucenicilor săi, Cuvioşii Sila, Paisie şi Natan, vieţuitori la Putna şi Sihăstria Putnei, cu zilele de prăznuire de 15, respectiv 16 mai.
„Glasul sfinţilor cheamă pe toţi cei iubitori de Hristos să ia parte la acest moment de sărbătoare. Să le ascultăm chemarea, pentru a ne bucura de slava de care ei se împărtăşesc în Împărăţia lui Dumnezeu!”, se arată în mesajul transmis de slujitorii Bisericii Ortodoxe Române.
Programul canonizării Sfinţilor putneni
Patriarhia Română şi aşezămintele monahale din Putna au transmis un program complet al evenimentelor religioase care se vor petrece la Putna începând cu ziua de sâmbătă, 13 mai şi care se vor termina marţi, 16 mai a.c., prilejuite de canonizarea Mitropolitului Iacob Putneanul şi a Cuvioşilor Sila, Paisie şi Natan.
Astfel, în ziua de sâmbătă, 13 mai, la Mănăstirea Putna, în jurul amiezii a avut loc primirea delegaţiei oficiale de ierarhi, condusă de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, iar seara pe la ora 18.00 – Ultimul Parastas pentru Mitropolitul Iacob Putneanul şi Cuvioşii Sila, Paisie şi Natan, în timp ce la ora 19.00 – Slujba Privegherii.
Astăzi (14 mai) începând cu ora 09.30, la Mănăstirea Putna – Sfânta Liturghie, săvârşită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, şi ierarhii prezenţi, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi; Proclamarea solemnă a canonizării Sfinţilor putneni: citirea tomosurilor de canonizare, prezentarea icoanelor, închinarea la Sfintele Moaşte şi cântarea troparelor. După sfârşitul slujbei, toţi credincioşii se vor putea închina la Sfintele Moaşte ale Sfinţilor putneni, care vor fi aşezate pe o scenă special amenajată lângă Biserica Voievodală.
Tot astăzi, la ora 13.30 – Recital de poezie şi muzică „La Putna Sfântului Stefan şi a Sfântului Iacob” al grupului de elevi “Ai lui Stefan, noi oşteni” de la Liceul Tehnologic „Ion Nistor” din Vicovu de Sus, condus de prof. Vasile Schipor; ora 16.00, vernisarea expoziţiei „Sfântul Mitropolit Iacob Putneanul. Părintele, ctitorul, cărturarul”, în Muzeul Mănăstirii Putna; ora 19.00, Slujba Privegherii în cinstea Sfântului Mitropolit Iacob Putneanul, Mănăstirea Putna.
Luni, 15 mai, la Mănăstirile Putna şi Sihăstria Putnei: la ora 09.30 – Sfânta Liturghie în ziua de prăznuire a Sfântului Mitropolit Iacob Putneanul, Mănăstirea Putna; ora 17.00, Pelerinajul Sfinţilor – În sunetul clopotelor. Cele două racle cu Sfinte Moaşte vor fi purtate în pelerinaj de la Mănăstirea Putna până la Mănăstirea Sihăstria Putnei. Aici, ele vor fi aşezate spre închinare pe o scenă amenajată lângă biserica Buna Vestire. La ora 19.00 – Slujba Privegherii în cinstea Sfinţilor Cuvioşi Sila, Paisie şi Natan, la Mănăstirea Sihăstria Putnei.
Marţi, 16 mai, la Mănăstirea Sihăstria Putnei se va oficia începând cu ora 09.30 Sfânta Liturghie în ziua de prăznuire a Sfinţilor Cuvioşi Sila, Paisie şi Natan, ale căror Sfinte Moaşte sunt aşezate la Mănăstirea Sihăstria Putnei.
Vieţile Sfântului Iacob Putneanul şi ale Cuvioşilor Sila, Paisie şi Natan au fost întreţesute în viaţa duhovnicească de la Putna
Sfântul Iacob s-a născut la 20 ianuarie 1719 într-o familie dreptcredincioasă din Bucovina. Crescând în duhul adevăratei evlavii, la numai 12 ani a intrat în viaţa monahală la Mănăstirea Putna. În atmosfera duhovnicească a mănăstirii, o adevărată şcoală monahală cu părinţi duhovniceşti care transmiteau arta şi responsabilitatea vieţuirii în Dumnezeu de la o generaţie la alta, s-a format părintele duhovnicesc pe care îl arată faptele şi scrierile sale de mai târziu.
Acest tânăr cu înţelepciune de bătrân şi viaţă aleasă a fost hirotonit întru preot la numai 17 ani, a fost ales egumen al Mănăstirii Putna la 25 de ani şi episcop de Rădăuţi la 26 de ani. După doar cinci ani, vrednicia şi râvna sa au fost hotărâtoare pentru mutarea sa în scaunul de mitropolit al Moldovei de la Iaşi.
Între anii 1750 şi 1760, desfăşoară o intensă activitate pastorală şi socială, promovează cultura şi tiparul românesc şi se veghează la traducerea de cărţi folositoare de suflet. Reuşeşte să deschidă şi aici tipografie şi în 10 ani a tipărit mai bine de 15 cărţi de slujbă şi învăţătură în limba română. Ele s-au folosit în bisericile şi mănăstirile din toate zonele locuite de români şi au fost de un deosebit folos în apărarea identităţii ortodoxe a românilor din Transilvania.
Suflet din sufletul poporului, Sfântul Iacob s-a îndurerat pentru neştiinţa de carte a păstoriţilor săi, deoarece „din creşterea copiilor, ca dintr-o rădăcină bună sau rea, toată viaţa curge”. De aceea înfiinţează şcoli, tipăreşte cărţi de învăţătură sau de slujbă. Astfel, în 1775 tipăreşte Bucvarul, primul Abecedar tipărit în Moldova. La propunerea sa se înfiinţează pentru copiii satului Putna prima şcoală elementară rurală din Moldova atestată documentar, care funcţionează fără întrerupere până în ziua de astăzi.
Ajuns cel dintâi ierarh al ţării, mitropolitul a pus în practică cuvântul Mântuitorului Hristos: „Dacă cineva vrea să fie întâiul, să fie cel din urmă dintre toţi şi slujitor al tuturor” (Marcu 9, 35). Nu numai că a zidit sufleteşte poporul, dar, când a fost nevoie, s-a luptat fără cruţare de sine pentru apărarea lui.
În perioada foarte dificilă a domniilor fanariote, a intervenit împreună cu ceilalţi ierarhi ai ţării pentru eliminarea mai multor impozite foarte împovărătoare, în primul rând a văcăritului, legând cu blestem pe domnii ţării să nu revină asupra acestora. Mitropolitul Iacob a intrat astfel în conflict direct cu unii conducători politici din acei ani.
Pentru aceasta Sfântul mitropolit nu a pregetat să-şi pună sufletul pentru turma sa cuvântătoare, renunţând în cele din urmă la scaunul mitropolitan în anul 1760. Cuvintele spuse atunci reprezintă crezul vieţii sale: „Si-au luat ziua bună de la domn şi de la toţi boierii pământului, zicându-le: iată că m-am lepădat şi de mitropolie, şi de cinste, şi de toate ale acestei lumi, numai focul jurământului să nu-l iau în cap şi în suflet, şi socotiţi că suntem musafiri acestei lumi şi în ceea lume avem a trăi şi a răspunde de toate faptele noastre şi fiţi sănătoşi”.
Tot poporul, boieri şi oameni simpli, au plâns amarnic la plecarea sa de la Mitropolie, căci ştiau că un mare păstor pleca de la ei.
Petrecând ultima parte a vieţii la mănăstirea sa de metanie, Mitropolitul Iacob continuă aici actele de ctitorire începute în perioada cât a fost mitropolit în scaun, devenind astfel al doilea mare ctitor al ei, refăcând-o aproape în întregime.
Pe lângă purtarea de grijă faţă de Mănăstirea Putna şi aşezămintele ei, Mitropolitul Iacob a ajutat, până la a fi considerat al doilea ctitor, şi alte mănăstiri şi biserici, cum ar fi Mănăstirea Doljeşti, biserica „Sfântul Dumitru” din Suceava, Catedrala episcopală din Suceava şi Catedrala mitropolitană din Iaşi, Mănăstirea şi spitalul „Sfântul Spiridon” din Iaşi.
Prin sprijinul şi sfatul pe care le-a acordat negustorilor români din Suceava, a ajutat să renască acest oraş în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea.
Retragerea la mănăstire i-a fost prilej de adâncire în rugăciunea curăţitoare de păcate şi luminătoare de suflet. El a spus acest cuvânt despre rugăciune: „Dumnezeiasca rugăciune, aducând lumina lui Hristos în sufletele noastre şi risipind dintru dânsul negura ce-l vatămă pe el, îl face mai apoi cu mult mai luminat decât soarele, căci aievea ştiut este că cel ce vorbeşte cu Dumnezeu este mai sus de moarte şi de stricăciune”.
Acum avea linişte şi răgaz mai mult decât în scaunul mitropolitan. A râvnit întreaga viaţă la frumuseţea şi adâncurile vieţii sihăstreşti, dar nu a putut să o îmbrăţişeze cu totul căci Dumnezeu i-a rânduit slujirea arhierească, iar după retragere a fost nevoie să fie în continuare păstor de suflete în toate privinţele. Acest dor adânc l-a exprimat tuturor şi l-a împlinit cu cinci zile înainte de a trece la cele veşnice.
La data de 11 mai 1778 a mers la Sihăstria Putnei şi a primit tunderea în schima mare prin duhovnicul şi colaboratorul său de decenii, Cuviosul Natan, primind numele de Eftimie, după Sfântul Eftimie cel Mare, marele îndrumător al călugărilor pe care l-a cinstit în mod deosebit toată viaţa sa şi în a cărui zi de pomenire, 20 ianuarie, se născuse. Pe 15 mai 1778 a trecut cu pace la Hristos Domnul.
Purtându-şi cu râvnă şi cu demnitate crucea slujirii arhiereşti şi cu blândeţe şi smerenie pe aceea de a fi prigonit pentru dreptate, jertfindu-se pe sine pentru popor, Mitropolitul Iacob şi-a închinat întreaga viaţă slujirii Bisericii, luminării poporului prin Sfintele Taine, rugăciune, educaţie şi cateheză, apărării celor nedreptăţiţi şi promovării culturii şi spiritului românesc. Multa lui osteneală şi slujirea jertfelnică de păstor l-au adus cu suflet curat în braţele lui Hristos.
A fost înmormântat în pridvorul mănăstirii sale de la Putna, ca nou ctitor al ei. De aceea, cu prilejul împlinirii a 550 de ani de la întemeierea Mănăstirii Putna, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în şedinţa sa din 6-7 iunie 2016, trecerea mitropolitului Iacob Putneanul în rândul Sfinţilor, cu zi de prăznuire la 15 mai, ziua trecerii sale la cele veşnice.
Alte ştiri pe această temă:
Se încarcă comentariile...
