Podul peste râul Olt construit în vremea regelui Carol I, greu de reparat. În 2018 un constructor italian a câştigat licitaţia, dar a renunţat la lucrare
0
Podul-emblemă construit peste râul Olt în timpul lui Carol I, situat la intrare în municipiul Slatina, are mare nevoie de reparaţii. Se fac doar „cârpeli“ de fiecare dată când mai apare câte o groapă în carosabil, un proiect amplu de reabilitare fiind câştigat în 2018 de o firmă italiană care a renunţat la lucrare doi ani mai târziu. În ce stadiu este acum proiectul.
Este primul pod construit din fier peste un râu intern românesc şi al doilea pod de fier din ţară, după cel construit la Cernavodă peste fluviul Dunărea de către inginerul Saligny.
„Podul a fost proiectat şi construit pe o lungime de 400 de metri, cu suprastructură din fier, pe arcuri şi bolte, cu patru picioare de piatră, fiind una dintre cele mai impresionante şi mai bine realizate construcţii din ţară, ca şi cea de la 1847. Podul va reprezenta o veritabilă probă de măiestrie şi capacitate tehnică a inginerului român Nicolae Davidscu“, preciza cu ani în urmă istoricul Aurelia Grosu, pentru „Adevărul“.
Considerat emblema Slatinei, după zeci de ani în care s-a intervenit doar cu lucrări de urgenţă podul are nevoie de reparaţii capitale. Din timp în timp administratorul este nevoit să mai repare câte o gaură în suprafaţa carosabilă, tot aşteptând marea reabilitare. Rugina a pus stăpânire peste tot şi nimeni nu se mai încumetă să dea nici măcar cu o mână de vopsea.
În 2018, visul de a se desemna un constructor care să aducă podului reparaţii capitale părea că se împlineşte. Licitaţia pentru proiectare şi execuţie a fost câştigată de o firmă italiană, care avea la dispoziţie trei luni pentru proiectare şi alte 12 pentru a-şi pune în aplicare soluţiile.
Au trecut însă aproape doi ani, firma a tot fost somată să înceapă lucrările, în cele din urmă, în mai 2020, în pandemie, răspunsul fiind că renunţă. Aşa s-a ajuns la reluarea procedurii pentru a se găsi un nou constructor care să-şi asume reparaţiile.
Între timp, lucrările la primul drum expres din România au avansat atât de mult încât s-a considerat că pentru perioada în care podul va fi în reparaţii se va putea folosi ca variantă ocolitoare chiar centura Slatinei, parte din tronsonul 2 al Drumului Expres Craiova-Piteşti. În proiectul iniţial era nevoie, înainte de a începe efectiv lucrările la pod, să se refacă un drum propus drept variantă ocolitoare.
„S-a renunţat la acea bretea, acea ocolire care ne costa foarte mult“
Întregul proces s-a reluat, separându-se, însă, proiectarea de execuţie, prin licitaţie fiind desemnat un nou proiectant care a predat de curând către Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Craiova soluţia propusă.
„Este în faza de avizare proiectul tehnic. S-a renunţat la acea bretea, acea ocolire, care ne costa foarte mult. (...) Proiectul este avizat de Craiova, merge la CNAIR pentru avizul final, după care se aprobă indicatorii tehnico-economici, sunt paşii legali, şi se va scoate la licitaţie partea de execuţie“, a precizat pentru „Adevărul“ purtătorul de cuvânt al DRDP Craiova, Cristian Tudor. Desemnarea unui câştigător va dura, cel mai probabil, alte câteva luni, aşa că în varianta optimistă spre sfârşitul anului am putea afla cine îşi asumă ampla lucrare.
Apele râului Olt au fost cu greu „stăpânite“ pentru a se construi un pod durabil FOTO: Alina Mitran
Lucrările presupun demolarea părţii carosabile, verificarea elementelor metalice structurale şi înlocuirea lor acolo unde se impune acest lucru, vopsirea structurii de metal, suprabetonarea, asfaltarea, refacerea trotuarelor etc. De asemenea, conform noului proiect podul va beneficia şi de iluminat arhitectural pe măsura frumuseţii lui.
Inaugurat în 1891, aruncat în aer în 1916
Râul Olt a făcut mari probleme celor care, de-a lungul vremii, au încercat să costruiască la Slatina un pod pentru a-l traversa. Veacuri la rând apele lui au fost trecute pe poduri umblătoare. Construcţia primului pod „stătător“ a început în 1846, în timpul domniei lui Gheorghe Bibescu. A fost terminat în 1847, când s-a petrecut în cinstea acestei victorii trei zile la rând. Apele râului l-au pus însă jos şi s-a revenit la podurile umblătoare. În 1962 s-a încercat din nou, construindu-se alte două poduri (pentru că râul Olt curgea pe atunci pe două braţe), însă şi acestea au cedat. În 1889 se începe construcţia podului care seamănă foarte mult cu cel de astăzi. În 1891 noul pod este dat în folosinţă, dovedindu-şi durabilitatea. Vin însă alte vremuri grele, iar în 1916 nu apele Oltului, ci pericolul pe care îl reprezenta armata germană în primul Război Mondial îi determină pe români să-l arunce în aer. Podul va din nou refăcut după război în forma în care este astăzi.
Se încarcă comentariile...
