Câţi refugiaţi ucraineni sunt cazaţi de statul român. Cum pot obţine voluntarii decontarea cheltuielilor cu hrana

În taberele şi centrele puse la dispoziţie de stat stau cei mai puţini refugiaţi FOTO: Inquam Photo/Cătălin Urdoi

Deşi pe teritoriul României se află peste 70.000 cetăţeni ucraineni, din cei peste 600.000 care au intrat în ţara noastră de la declanşarea războiului în Ucraina, în grija statului, în centrele special create, se află doar aproximativ 10.000.

Direcţia de Informare şi Relaţii Publice din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a precizat, într-un răspuns solicitat de „Adevărul“ cu privire la numărul de cetăţeni ucraineni aflaţi în această perioadă pe teritoriul României şi modul cum sunt aceştia ajutaţi (răspunsul a sosit astăzi, 12 aprilie 2022, cu întârziere faţă de termenul convenit), că pe teritoriul ţării sunt funcţionale 15 tabere mobile amenajate ca centre de tranzit. 

Aceste tabere (1 în judeţul Maramureş – la Sighetul Marmaţiei, 6 în judeţul Suceava – 2 la Siret, 1 la Rădăuţi, 1 la Milişăuţi, 1 la Dumbrăveni şi 1 la Suceava, 1 în judeţul Botoşani – la Dorohoi, 1 în judeţul Tulcea – la Isaccea, 2 în judeţul Vaslui – 1 la Huşi şi 1 la Bârlad, 2 în judeţul Satu Mare – la Turulung şi Halmeu, 1 în judeţul Galaţi – la Galaţi, 1 în judeţul Iaşi – la Iaşi) sunt operaţionalizate de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi au o capacitate de 3.840 locuri, însă doar 76 locuri sunt ocupate. 

De-a lungul acestei luni şi jumătate scurse de la declanşarea conflictului armat în ţara vecină, prin cele 15 tabere s-a oferit asistenţă unui număr de 75.163 refugiaţi, mai precizează reprezentanţii MAI.

Cetăţenii care au părăsit Ucraina fugind din calea războiului nu rămân, însă, la graniţă. Pe teritoriul României au fost organizate, tocmai în ideea de a găsi soluţii de cazare pentru toate persoanele refugiate, 1.238 centre, cu o capacitate de 46.881 locuri. Aceste centre au fot operaţionalizate „sub coordonarea autorităţilor publice locale sau de către societatea civilă“, spune MAI, iar numărul refugiaţilor cazaţi în acestea nu ajunge la 10.500 (10.406), ceea ce înseamnă un grad de ocupare de sub 25%. Alţi 215 ucraineni se află în centrele Inspectoratului General pentru Imigrări, aceste persoane fiind solicitante de azil.

Peste 60.000 cetăţeni veniţi din Ucraina trăiesc în România fie pe cont propriu, cei care au resurse, fie ajutaţi de voluntari. Cifra refugiaţilor de care se ocupă exclusiv voluntarii nu este disponibilă.

Cum pot solicita voluntarii decontarea cheltuielilor cu hrana

Că statul se mişcă foarte greu şi răspunde nevoilor refugiaţilor cu mare întârziere este evident din cum au evoluat lucrurile în toată această perioadă. Statul nici nu comunic, însă, eficient, astfel că voluntarii care i-au primit în casele lor pe refugiaţi fie nu au aflat că pot recupera o parte din cheltuieli, fie au aflat târziu pentru a se mai putea încadra în termenele legale.

O hotărâre de guvern a reglementat condiţiile în care se pot deconta cheltuielile cu hrana, în valoare de 20 lei/zi/refugiat. Iată care este procedura, conform răspunsului transmis către „Adevărul“:

„Referitor la cererile în vederea decontării cu hrană, cuantumul de 20 lei/zi/persoană se asigură conform HG 336/2022, astfel:

• Persoanele fizice depun în primele 3 zile lucrătoare ale fiecărei luni pentru luna precedentă, la autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor/subdiviziunilor administrativ teritoriale pe raza cărora se află locuinţa în care sunt găzduiţi cetăţenii din Ucraina, o cerere în care se precizează: numărul persoanelor găzduite, numele şi prenumele acestora, localităţile din care aceştia declară că provin şi intervalul de timp pentru care solicită decontarea cheltuielilor; aceasta trebuie însoţită de o declaraţie pe proprie răspundere care să ateste veridicitatea informaţiilor cuprinse în cerere, copia actului de identitate al solicitantului şi documente care atestă dreptul de folosinţă asupra locuinţei în care sunt găzduiţi cetăţenii din Ucraina. Cererile depuse la autorităţile publice locale se soluţionează în luna următoare;

Autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor/subdiviziunilor administrativ teritoriale care au primit astfel de cereri întocmesc situaţii centralizatoare cu numele şi prenumele fiecărei persoane fizice solicitante, numărul cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona de conflict, găzduiţi, numărul zilelor de găzduire, precum şi suma solicitată de fiecare persoană fizică, conform anexei 3 la HG nr.336/2022.

În termen de 3 zile lucrătoare, autorităţile administraţiei publice locale transmit situaţiile centralizatoare, întocmite şi certificate pentru realitate, inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă/al Bucureşti-Ilfov, după caz, precum şi spre informare instituţiei prefectului.

În termen de 10 zile lucrătoare de la primirea situaţiilor centralizatoare certificate, inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă/al Bucureşti-Ilfov virează sumele solicitate în contul deschis la unităţile Trezoreriei Statului, la solicitarea autorităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale.

În termen de 3 zile lucrătoare de la primirea sumelor de la inspectoratele judeţene, autorităţile administraţiei publice locale efectuează plata sumelor cuvenite către beneficiari, în numerar sau prin virament bancar, în funcţie de opţiunea înscrisă în cerere.

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 3 din HG nr.336 din 11 martie 2022 “autorităţile administraţiei publice locale din unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale ... întocmesc situaţii centralizatoare care cuprind numele şi prenumele fiecărei persoane fizice solicitante, numărul cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina, găzduiţi, numărul de zile de găzduire, precum şi suma solicitată de fiecare persoană fizic㔓, se menţionează în răspunsul MAI.

Dintr-un calcul simplu, este limpede că pentru cererile depuse în primele trei zile lucrătoare din aprilie, pentru refugiaţii cazaţi în martie, mai e de aşteptat până vin banii. De menţionat că spre finele săptămânii trecute a fost operată o nouă modificare legislativă, astfel fiind posibilă, din luna mai, depunerea de solicitări şi pentru decontarea cheltuielilor cu cazarea (50 lei/zi/refugiat), procedura fiind similară.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Refugiaţii cazaţi în România şi voluntarii rămân fără resurse. Statul, veriga slabă din lanţul ajutorului

Poliţia de Frontieră: 8.350 de cetăţeni ucraineni au intrat în România luni, în creştere faţă de ziua precedentă