Laurenţiu Radu este reşiţeanul pasionat de machete din hârtie

Aproape la fiecare sfârşit de săptămână, reşiţeanul lucrează ore în şir la câte un avion. Laurenţiu spune că dacă situaţia financiară i-ar permite s-ar reîntoarce la marea lui dragoste, paraşutismul. Pasiunea pentru aviaţie s-a născut încă din anul 1982 când a primit un cadou de la părinţii lui.

Profil
Născut. 16.09.1969.
Studii. Facultatea de Inginerie, Secţia Sudură, Universitatea „Eftimie Murgu“ Reşiţa.
Familie. Căsătorit, un băiat.

Încă din copilărie, Laurenţiu îşi aduce aminte că era atras de avioane. Tocmai de aceea, în momentul în care a fost nevoit să plece în armată a solicitat să fie repatrizat la paraşutişti. „Cred că zborul este cea mai frumoasă şi interesantă descoperire a omenirii. Armata am făcut-o la paraşutişti, la Caracal, pentru că mi-am dorit tot timpul să fiu aproape de avioane. Dacă stau bine şi mă gândesc am opt salturi din AN-2 şi AN-24“, povesteşte Laurenţiu.

Caută pasionaţi

Pasiunea pentru aviaţie s-a născut încă din anul 1982 când a primit un cadou de la părinţii lui. „Îmi aduc aminte că în acel an am primit câteva machete de plastic aduse din fosta URSS. Încă de pe atunci era curios cum se confecţionează astfel de machete, dar pe vremea aceea erau puţine posibilităţi de informare cu privire la acest subiect“, spune Laurenţiu. Tehnologia a avansat în timp, iar în câţiva ani pasiune lui Laurenţiu a prins contur. „Cu ajutorul internetului am reuşit să fac rost de şabloane pe care le decupez şi apoi le asamblez. La final, pentru a rezista în timp, le dau cu lac special“, povesteşte Laurenţiu.

Perioada preferată a lui Laurenţiu este cel de al doilea război mondial. „Cele mai multe machete sunt din această perioadă. Perioada de confecţionare este chiar şi de o lună de zile, depinde de mărime şi complexitate. De exemplu eu lucrez la ele la sfârşit de săptămână, câte două, trei ore“, mai povesteşte Laurenţiu. Tânărul speră să găsească şi alţi pasionaţi de astfel de machete din hârtie. „Am câteva cunoştinţe care fac machete dar din plastic. Eu aş vrea să pun bazele unui grup de iubitori ai machetelor de hârtie şi să schimbăm păreri“, mai spune Laurenţiu.

Muzica din liceu

Perioada liceului a fost influenţată de acordurile chitării. „Eram elev al liceului cu numărul cinci, «Bastilia», cum îşi avea numele printre tineri. Eram un grup de tineri care adoram să cântăm la chitară. Nu ne-a oprit niciodată faptul că nu prea aveam acces la informaţie sau la muzica intenaţională. Făceam tot posibilul să facem rost de discurile trupelor de rock din strănătate“, îşi aduce aminte Laurenţiu. După ce un disc era ascultat până la refuz, tinerii se adunau şi începeau să cânte.

„Ne cam ascundeam şi de părinţi. Mergeam la unul dintre colegii nostri la un garaj şi cântam melodiile trupelor preferate. Cred că primele melodii erau de la „Judas Priest“, a mai spus Laurenţiu Radu.

Întrebări şi răspunsuri
Îţi aduci aminte de primul salt cu paraşuta?
Da. Nu a fost unul foarte greu. Îmi aduc aminte că aveam totuşi emoţii, dar în acelaşi timp eram fascinat de tot ce se întâmplă şi de faptul că acolo sus eşti liber.

Unde îţi depozitezi machetele?
În apartamentul nostru am făcut un colţ special. Cele mai mari le-am dus şi la lucru, dar în general îmi place să le ţin acasă, mai ales că familia mea mă sprijină mult.

Ce-i place
„Îmi place să-mi petrec timpul alături de familie şi dacă aş avea posibilitatea financiară mi-ar plăcea să mai practic paraşutismul sau măcar să fac un scurt zbor de recunoaştere“.

Ce nu-i place
„Nu-mi place politica şi maniera în care manipularea a fost prost înţeleasă încă de la început în România. Mă dezgustă situaţia naţională şi defectul oamenilor de a se complace în starea de apatie“.