Povestea inelului de mare valoare purtat de un urmaș al Basarabilor și găsit într-un mormânt de la o mănăstire din Argeș
0La mănăstirea Aninoasa, din județul Argeș, a fost descoperit, în urmă cu 14 ani, în timpul unor săpături arheologice amănunțite, un inel foarte valoros.

Ctitorită la jumătatea secolului al XVII-lea, mănăstirea Aninoasa se află la aproximativ 40 de kilometri de Pitești. Mănăstirea, un ansamblu arhitectonic foarte elegant, a fost pictată de către Pîrvu Mutu și este ctitoria marelui boier Tudoran Vlădescu.
Tudoran Vlădescu a fost Vel Agă, Mare Agă, iar ulterior mare clucer, înalt dregător de la 1660 şi pînă la 1676. Numele său apare și în lucrarea lui O.G. Lecca – „Familii boiereşti române”, care spune că acesta se trăgea din marele Fota din Tîrgovişte, care a trăit în secolul al XVI-lea. Tudoran a slujit sub mai mulţi domni, între care domnul cu care a avut mult de furcă a fost Gheorghe Vodă Duca. Gheorge Duca l-a şi înălţat dar i-a pus şi viaţa la încercare. Tudoran Vlădescu a fost foarte lovit de soartă. A fost ameninţat de două ori de pedeapsa capitală. Prima dată din cauza cumnatului său, Pădure Kreţulescu, pe care-l girase în chestiunea unui împrumut, luat de la domn. Pădure a plecat cu banii în străinătate şi nu s-a mai întors. A doua oară în timpul războiului turco-polon, trebuind să pregătească drumul oastei sultanului Mehmed al IV-lea către Cameniţa, Tudoran Vlădescu nu a reuşit să facă la timp lucrările. Domnitorul Gh. Duca, speriat că o să tragă el ponoasele, a fost la un pas să-i taie capul lui Tudoran.
”Peste tot zbuciumul politic s-a adăugat şi ruina familiei, Dumnezeu luîndu-i la el 11 din cei 12 copii. Apoi i-a murit soţia. Atunci, Tudoran Vlădescu, retras la curţile sale din Aninoasa, s-a hotărît să se călugărească. Dar nu oricum... După modelul francez, a transformat curţile lui de aici în mînăstire, reunind tineri boiernaşi cu care a întemeiat o obşte călugărească. Era un „colegiu de nobili”, un fel de Port Royal, cum era în Franţa lui Blaise Pascal”, spune Cristian Cocea, directorul Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Argeș.
În 1676, după decesul Alexandrei Krețulescu Vlădescu, soția sa, Tudoran Vlădescu s-a călugărit. Iar printre cei care l-au urmat pe Tudoran la mănăstirea Aninoasa a fost şi Daniil, fiul unui boier din Topoloveni, care, după moartea lui Teodosie Aninoşeanu (numele de călugărie pe care şi-l luase Tudoran) în 1694, i-a urmat ca stareţ. Întîmplarea a făcut ca Daniil să parcurgă toate treptele episcopale şi să ajungă mitropolitul ţării, în timpul lui Nicolae Mavrocordat.
Cum a fost descoperit inelul
În 1997 a început restaurarea mănăstirii Aninoasa, însă după o scurtă perioadă lucrările au fost sistate. În 2008, săpăturile arheologice au fost reluate în naos, unde au fost găsite mai multe morminte, inclusiv cel al marelui boier Tudoran Vlădescu. Tot cu ocazia săpăturilor au fost descoperite mai multe obiecte de valoare.

”Printre aceste obiecte remarcabile se numără și un inel-sigiliu de aur, masiv, cu pecete, aparținând boierului Vlădescu. La mijloc, pe un scut oval, inelul are reprezentată o pasăre. Iar scutul este ținut de doi legi, iar deasupra este o coroană cu cruce. Și, spre marea uimire a arheologilor, pe inele a fost descoperită inscripția sacră ”IO”, în slavonă, iar dedesubt monograma boierului. Tudoran era urmaș al Basarabilor, de aceea apare pe inel sintagma IO, precum și coroana împodobită cu cruce”, precizează Cristian Cocea.
Tot la mănăstirea Aninoasa au fost descoperite și fire de aur de la haina doamnei Alexandra, soția boierului Vlădescu.
Legat de inelul de o valoare deosebită, acesta se află acum în muzeul mănăstirii Aninoasa.
”Despre inelul descoperit acum 14 ani va fi publicat un studiu științific în monografia arheologică a mănăstirii Aninoasa, la care lucrăm, și în istoria Vlădeștilor”, a declarat pentru „Adevărul” arheologul Sergiu Iosipescu, șef secție la Institutul Național al Patrimoniului și unul dintre cei care au făcut valoroasele descoperiri în 2008.