Doi ani de închisoare cu executare pentru un român care a accesat contul de Facebook al fostei iubite. Cum se apără bărbatul
0
Din primăvara anului 2007 până în vara anului 2012 Marcel C. (42 de ani), din Călăraşi, a avut o relaţie de concubinaj cu Florentina. La sfârşitul poveştii, bărbatul a început să-şi spioneze fosta parteneră. A intrat pe contul ei de Facebook, a citit conversaţiile purtate de femeie cu fostul soţ şi cu alţi bărbaţi, precum şi cu rudele ei. Doi ani mai târziu, a distribuit pe chat, fratelui acesteia, discuţiile personale ale femeii.
În 2014, când fratele a pus-o la curent, Florentina a depus plângere penală împotriva fostului concubin pe care l-a acuzat că i-a spart contul. A urmat trimiterea lui în judecată. Bărbatul nu mai era însă în ţară şi a trimis instanţei un document în care îşi susţinea nevinovăţia.
„ A transmis un fax la dosar prin care face cunoscut faptul că se declară nevinovat deoarece nu a spart nici un cont de facebook şi nu a ştiut că comite o infracţiune şi de asemenea că este plecat din ţară, fără să precizeze unde şi nu intenţionează să se întoarcă mai devreme de 5 ani”, se arată în motivarea Tribunalului Călăraşi (rolli.ro)
Acces ilegal la un sistem informatic
Marcel C. fost apărat de un avocat din oficiu iar în urmă cu trei luni, a fost condamnat la doi ani închisoare cu executare pentru „acces ilegal la un sistem informatic” (o sentinţă dură pentru o astfel de infracţiune, care se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă). În plus, aceeaşi instanţă îl obligă pe inculpat la plata sumei de 4000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate către stat.
Bărbatul a făcut apel şi speră să obţină măcar o pedeapsă cu suspendare dacă instanţa la care a făcut recurs, Curtea de Apel Bucureşti, nu va schimba decizia în sancţiune cu amendă. Pe 6 februarie 2018 a avut termen în acest dosar, însă cauza a fost amânată.
"Ea nu ştia că eu îi accesez parola"
Marcel C a explicat că respectivul cont de Facebook a fost realizat de el, împreună cu concubina sa, la cererea femeii, în anul 2012, că a utilizat adresa de e-mail ce îi aparţinea femeii şi au setat o parolă de comun acord, pe care ar fi cunoscut-o amândoi până în anul 2014.
„Ea nu ştia că eu îi accesez parola. Cred că dacă ar fi ştiut acest lucru, ar fi modificat parola . În toamna anului 2014 am fost deranjat de conţinutul unor conversaţii pe care le purta cu fratele ei de pe contul său de Facebook, dar şi cu alţi bărbaţi, posibil amanţi ai săi. Eu am salvat aceste conversaţii şi la un moment dat am vrut să îi demonstrez fratelui său, că el este cel care încearcă să o influenţeze în sens negativ, şi i-am trimis câteva din aceste conversaţii. Atunci ei şi-au dat seama că eu am urmărit contul lui şi au depus această plângere”, spune bărbatul în declaraţia din dosar (rolli.ro),
"Intenţiile sale au fost de a folosi informaţiile pentru a deţine în continuare controlul asupra vieţii fostei sale concubine"
Afirmaţiile sunt însă contrazise de femeie care a arătat că singură şi-a stabilit parola. Femeia a declarat că nu ştie dacă parola a fost salvată în browser-ul de Internet, dar că îşi aminteşte că de fiecare dată când se autentifica era nevoită să introducă parola contului. Mai mult, a precizat nu doar că nu i-a permis inculpatului să-i acceseze contul de Facebook, dar şi că nu i-a divulgat niciodată parola sa pentru acest cont.
De precizat că instanţa de fond a pronunţat o pedeapsă atât de aspră „pentru că prin modul de acţiune, bărbatul a demonstrat că intenţiile sale au fost de a folosi informaţiile obţinute pentru a deţine în continuare controlul asupra vieţii fostei sale concubine şi pentru a o denigra”, după cum se arată în decizia pronunţată de Tribunalul Călăraşi.

Foto Facebook JURIDICE.ro: Avocat Raluca Cârstea (Legal Land)
„Având în vedere perioada relativ mare (2012 – 2014) în care activitatea infracţională a fost desfăşurată, instanţa de fond a apreciat că <<scopul pedepsei şi reeducarea inculpatului nu se pot atinge decât prin executarea acesteia în regim de detenţie>>”, a explicat, pentru Adevărul, avocatul Raluca Cârstea (Legal Land).
Pedeapsa este una fără precedent, în România pentru astfel de fapte. "În astfel de dosare, s-a dispus amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, bineînţeles, atunci când erau îndeplinite condiţiile legale. În speţă, inculpatul nu s-a prezentat în faţa instanţei şi nu şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerata în folosul comunităţii. Or, consimţământul acestuia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii este una dintre condiţiile prevăzute de Codul penal pentru a se putea dispune amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere", mai spune, pentru Adevărul, avocatul Raluca Cârstea (Legal Land).
Curtea de Apel Bucureşti, care săptămâna aceasta a amânat cauza, urmează să comunice părţilor un nou termen pentru judecarea recursului.