Catrinel Dănăiaţă, regizoare: „Vreau să mă uit alături de spectator la film şi să-mi pun întrebări aşa cum îşi pune şi el“
0Catrinel Dănăiaţă, o tânără regizoare care are un palmares important în televiziune şi în industria muzicală, a trecut pragul către lungmetraj. Pelicula „Dublu“, în care joacă actriţele Maria Dinulescu şi Cosmina Stratan, a avut premiera marţi, 5 iulie, la prestigiosul Festival de la Karlovy Vary, Cehia.
Din 17 iunie, în cinematografele din toată ţara poate fi văzut filmul „Dublu“, lungmetrajul de debut al tinerei regizoare piteştene Catrinel Dănăiaţă. Filmul are în distribuţie actriţe de prim-plan precum Maria Dinulescu şi Cosmina Stratan. „Dublu“ a avut premiera internaţională la Festivalul de la Karlovy Vary, care se defăşoară în aceste zile, unul dintre cele mai importante din lume, unde a fost inclus în competiţia „East of the West“, secţiune dedicată regizorilor aflaţi la primul sau al doilea film. Catrinel Dănăiaţă a regizat cunoscuta telenovelă „Narcisa sălbatică“ şi mai multe videoclipuri muzicale pentru artişti precum Smiley sau Feli („Creioane colorate“), videoclipuri ce au strâns zeci de milioane de vizualizări pe YouTube. În interviul acordat „Weekend Adevărul“, Catrinel Dănăiaţă vorbeşte printre altele despre noul său film, despre cum i-a influenţat cariera perioada petrecută la Piteşti, precum şi despre prietenia ei strânsă cu Smiley.
„Weekend Adevărul“: De unde a pornit ideea filmului „Dublu“?
Catrinel Dănăiaţă: „Dublu“ îşi trage seva din România zilelor noastre şi vorbeşte atât despre depresie şi izolare, cât şi despre deciziile importante din viaţa unui om. Filmul îl are ca personaj principal pe George, un bărbat care aparent are tot ce îşi doreşte, dar care sub această suprafaţă a unei lumi bine ordonate se confruntă cu probleme profunde. George este singura persoană care poate să găsească soluţia de a ieşi din această
criză.
Filmul este inspirat din „debusolarea unei generaţii“, ca să vă parafrazez. Cum poate fi vindecată această debusolare?
Nu ştiu care este „medicamentul“. Nu cred în reţete. Cred că fiecare om trebuie să aibă o discuţie cu sine în mod regulat şi să vadă cum se poziţionează, să îşi pună întrebări şi să accepte şi lucrurile care nu îi plac. E bine să avem această conversaţie interioară, să ne cunoaştem şi să ne definim noi înainte să ne definească ceilalţi.
Care este cea mai specială amintire ce vă vine în minte legat de filmările de la „Dublu“?
Fiecare moment e special în felul lui. Pot spune că m-am temut că nu am să găsesc o locaţie pe care eu mi-am imaginat-o în scenariu – o casă frumoasă cu o curte imensă, un câmp deschis în care să fie un singur copac şi unde să te afunzi într-o linişte absolută. A fost greu de găsit această locaţie, şi am descoperit-o pe ultima sută de metri în zona Otopeni. M-am jucat cu spaţiile în acest film. George, personajul principal, are nevoie de spaţiu în această căutare a sinelui. Sunt spaţii care îl apasă, spaţii care îl liniştesc, spaţii care îl limitează...
În distribuţie se regăsesc două actriţe foarte apreciate şi premiate la festivaluri internaţionale. Cât de greu a fost să le convingeţi pe Maria Dinulescu şi Cosmina Stratan să joace în „Dublu“?
Nu a fost greu să conving pe nimeni, au citit scenariul şi le-a plăcut.
„Dublu“ a fost prezent la Marche du Film la Festivalul de la Cannes. Care au fost reacţiile acolo?
Proiecţiile din cadrul Marche du Film sunt dedicate celor din industria cinematografică internaţională, mai exact distribuitorilor şi producătorilor, să le spunem generic „vânzători“. Au fost stabilite întâlniri şi sper ca ele să se finalizeze în viitorul apropiat în ceea ce priveşte distribuţia internaţională a filmului „Dublu“.
În iulie, „Dublu“ are premiera internaţională la Festivalul Karlovy Vary, unul dintre cele mai importante festivaluri de film din lume (n.r. – interviul a fost realizat înaintea proiecţiei din cadrul festivalului). Care sunt aşteptările?
În primul rând, este o onoare pentru mine şi pentruechipa mea să fim acolo. Sigur, ne dorim ca filmul să placă şi sperăm să fie bine primit atât de public, cât şi de presă.
Ce va urma după „Dublu“?
M-am apucat deja să lucrez la un nou scenariu împreună cu scriitorul Eugen Cadaru, al cărui volum de debut, „A opta zi e-n fiecare noapte“, premiat atât în ţară, cât şi în străinătate, a marcat revenirea realismului magic în prim-planul ficţiunii româneşti, în buna tradiţie consacrată de Mircea Eliade şi de Vasile Voiculescu. El are acum în lucru un subiect de roman foarte puternic, în care explorează modul cum se poate transforma o conştiinţă umană sub presiunea societăţii şi cred că, dezvoltând acest subiect, vom putea realiza împreună un scenariu solid.
De ce credeţi mai mult în emoţie decât în mesaje?
Prin film, vreau să surprind realitatea aşa cum o trăieşte personajul şi să-i transmit spectatorului emoţie. Vreau să mă uit alături de spectator la film şi să-mi pun întrebări aşa cum îşi pune şi el.
Ce actori străini aţi dori pe unul dintre genericele dumneavoastră?
Pe Sean Penn sau pe Javier Bardem.
„Sper la o reţea de cinematografe de artă în România“
În ultimii ani, în ţară s-au închis zeci de cinematografe. Cât va mai dura în România paradoxul regizori pe val/cinematografe sub val?
Nu ştiu, sper din tot sufletul că se vor găsi soluţii şi că în viitor vor exista mai multe săli de cinema şi sper şi la o reţea de cinematografe de artă, reţea pe care România nu o are în acest moment.
Cinematografia din estul Europei este - cu câteva excepţii, inclusiv a României, foarte puţin promovată în Vest. Se poate vorbi de o Cortină de Fier cinematografică?
Nu, nu cred acest lucru. Cred că fiecare film e unic şi are parte de drumul său. Nu aş generaliza nimic în acest sens. Ba mai mult, cred că în acest moment cinematografia românească se bucură mai mult ca niciodată de toată atenţia, atât a publicului, cât şi a criticii mondiale.
Cum ar trebui să fie portretul-robot al unui film românesc nominalizat la Oscar?
Nu cred că există o reţetă, sper totuşi să avem curând un film românesc acolo.
Milos Forman spunea la un moment dat: „Cred că fiecare om visează într-un fel sau altul să facă un film la Hollywood“. Sunteţi de acord cu Forman?
Cred că depinde mult de om şi de context.
„Când aveam 4-5 ani, tata a cumpărat un video. Aşa am început să văd filme“
Care sunt cele mai speciale amintiri din perioada petrecută la Piteşti?
Am avut o copilărie frumoasă şi o familie de care îmi este foarte dor. Sunt nostalgică după momentele petrecute cu tatăl meu care a trecut în nefiinţă. Desigur, am amintiri frumoase şi cu colegii mei de liceu, cu prietenii din oraş cu care ţin legătura şi mă văd cât se poate de des. La Piteşti am absolvit Colegiul Naţional „I.C. Brătianu“, unul care a dat numeroase personalităţi de-a lungul anilor, o instituţie de învăţământ ce a contat mult în dezvoltarea mea. La „Brătianu“ am terminat matematică-fizică. Matematica m-a ajutat foarte mult în dezvoltarea gândirii mele.
Apropo de copilărie, ştiu că vă cunoaşteţi cu Smiley, care este şi el piteştean...
Da, aşa este. Mă ştiu cu Andrei (n.r. – Smiley) de la 1 an. Pe când eram în şcoală şi la liceu, mergeam des la filme cu el şi cu prietenii lui, o parte dintre ei lucrează acum cu el la HaHaHa Production.
Aveţi la activ regia mai multor videoclipuri muzicale de succes cu artişti români de top, de la Feli la Smiley. Care a fost artistul cu care v-a plăcut cel mai mult să lucraţi?
Am crescut împreună cu Andrei şi a fost o bucurie să fim şi pe platoul de filmare împreună. Sunt mândră de el şi mă bucur că a rămas acelaşi om frumos dintotdeauna. Cred că are un potenţial mare şi ca actor şi sper să colaborăm şi în acest sens. Fiecare artist are farmecul său, iar experienţele cu ei au fost încântătoare.
Cum au apărut primii „muguri“ ai visului de a deveni regizoare? Cât de dificil a fost lucrul la acest vis?
Când aveam 4-5 ani, tata a cumpărat un video. Îmi amintesc acel moment ca şi cum ar fi fost ieri. Aşa am început să văd filme. Am dezvoltat o curiozitate pentru ce se întâmplă în spatele acelui ecran de care eu eram captivată ore întregi.
Când am crescut, am realizat că îmi doresc să împărtăşesc poveştile mele cu oamenii şi să le transmit emoţie. Aşa am ajuns la U.N.A.T.C. „Ion Luca Caragiale“.
Care a fost primul film pe care l-aţi văzut?
Sigur a fost un film de desen animat, dar nu îmi amintesc dacă „101 dalmaţieni“ sau „Pisicile aristocrate“.
Dar filmul care v-a impresionat cel mai mult?
Greu de zis sau de ales, aş putea să spun totuşi ca „La Strada“ al lui Federico Fellini.
CV
Doctor în cinematografie şi media
Numele: Catrinel Dănăiaţă
Data şi locul naşterii: 6 iulie 1983, Piteşti
Starea civilă: necăsătorită
Studiile şi cariera:
În 2006 a absolvit cursurile U.N.A.T.C., Facultatea de Film şi Televiziune, clasa profesor Radu Gabrea.
2006-2009 – preparator universitar la U.N.A.T.C.
2010 – Doctor în Cinematografie şi Media (U.N.A.T.C.). Lucrarea de doctorat: „Filmul de autor în cinematograful italian“.
2009-2012 – asistent universitar, Universitatea Hyperion, Facultatea de Arte.
Din septembrie 2012 până în prezent –lector universitar, Universitatea Hyperion, Facultatea de Arte
A realizat videoclipuri muzicale pentru Smiley, Feli, Dorian şi Peter Pop
Locuieşte în: Bucureşti