Bolile copilăriei, „vedetele” sezonului de primăvară. Simptome şi sfaturile medicilor

0
0
FOTO: baby.ro
FOTO: baby.ro

Bolile copilăriei sunt considerate cele mai contagioase afecţiuni infecţioase şi, de cele mai multe ori, se manifestă ca o răceală sau gripă. Scarlatina este, de cele mai multe ori, întâlnită la copii cu vârste cuprinse între 6 şi 14 ani, fiind determinată de streptococul betahemolitic.

Bolile copilăriei sunt considerate cele mai contagioase afecţiuni infecţioase şi, de cele mai multe ori, se manifestă ca o răceală sau gripă. Scarlatina este, de cele mai multe ori, întâlnită la copii cu vârste cuprinse între 6 şi 14 ani, fiind determinată de streptococul betahemolitic. 

„Se manifestă clinic prin febră, enantem şi exantem specific, alterarea stării generale, greaţă, vărsătui şi dureri abdominale. Are o incidenţă maximă în sezonul rece şi este rareori întâlnită la adulţi. Boala are caracter endemic, fiind descrise focare familiale şi în colectivităţi, dar pot apărea şi mici epidemii. Sursa este pacientul cu scarlatină sau persoana care are dureri în gât. Imunitatea este asigurată de apariţia anticorpilor specifici şi durează toată viaţa. 

Din punct de vedere clinic, incubaţia este asimptomatică şi variază între una şi cinci zile, media fiind de trei zile. Debutează brusc şi se manifestă prin febră înaltă, de până la 40 de grade, frisoare şi dureri de cap. Perioada de stare de rău durează până la cinci zile“, a declarat medicul Florin Roşu, manager al Spitalului de Boli Infecţioase „Sfânta Parascheva“ din Iaşi. 

Şapte zile de internare în cazul scarlatinei

Tratamentul scarlatinei se face cu antibiotic, timp de 10 zile, iar internarea pacientului în spital este obligatorie, acesta fiind izolat timp de o săptămână.

„Calea de transmitere a bolii este cea erogentă, prin picături nazofaringiene sau prin contact direct cu obiectele contaminate. Contagiozitatea debutează cu 24 de ore înaintea apariţiei simptomatologiei şi persistă între 24 şi 72 de ore după iniţierea tratamentului cu antibiotice. Se administrează antibiotic pentru că este o boală determinată de bacterii – în cazul bolilor cauzate de viruşi nu se administrează antibiotic. Tratamentul are ca scop scurtarea evoluţiei bolii, reducerea duratei de contagiozitate a bolnavului şi prevenirea complicaţiilor. Scarlatina face parte din grupul bolilor contagioase care necesită internare obligatorie, declarare epidemiologică nominală şi izolare în spital de minimum şapte zile. Tratamentul este igieno-dietetic: izolare, repaus la pat şi regim alimentar lacto-hidro-zaharat“, a mai spus medicul ieşean.

Enantem şi exantem

Specialiştii spun că în timpul infectării cu scarlatină, pacienţii manifestă de multe ori simptome clinice precum enantemul şi exantemul. Enantemul este determinat de durerea în gât şi se manifestă ca o erupţie la nivelul mucoasei bucale şi, de cele mai multe ori, este însoţit şi de exantem, erupţia la nivelul mai multor zone ale corpului, dar nu şi în zona feţei.

„Pentru transmiterea infecţiei este nevoie de un contact mai apropiat şi îndelungat cu sursa de infecţiei. Receptivitatea este maximă la vârsta şcolară. Scarlatina apare în mod excepţional la sugari şi bătrâni, fiind rar întâlnită la adulţi. Enantemul este o congestie faringiană, durere la nivelul gâtului, ni se măresc în dimensiune amigdalele şi modificări ciclice la nivelul limbii.

Exantemul este o erupţie, evidentă la gât, feselor, toarecelui şi abdomenului, dar nu apare niciodată la nivelul fetei dar determina buzele roşii. Perioada de convalescenţă de după boală are o durată de două, trei săptămâni. Din nefericire, scarlatina determină şi anumite complicaţii în funcţie de momentul apariţiei: complicaţii precoce toxice (erupţii hemoragice, hepatită, nefrita, encifalita, artrită, dar şi şocul toxic), medii – septice (adenite, flegmon, otite, pneumonii, meningită) şi tardive (alergii, reumatism cu sechele pe termen lung). Reintegrarea bolnavului în mediul social se face după două săptămâni de la externarea pacientului din spital“, a mai spus doctorul Roşu.

Vărsatul de vânt, la început de primăvară

Varicela este o boală foarte frecventă în rândul copiilor, dar care poate afecta şi adulţii şi se manifestă mai ales spre sfârşitul iernii şi începutul primăverii. Varicela sau vărsatul de vânt, aşa cum este cunoscută boala în termeni populari, se manifestă prin leziuni pe suprafaţa corporală, iar pacientul trebuie izolat, la fel ca în cazul scarlatinei.

„Aceasta se manifestă prin apariţia unor leziuni, vezicule rotunde, ovale cu un lichid clar, incolor, îi spunem noi cu aspect de picătură de rouă, înconjurate de o aureolă roşie. Acela este momentul când pacientul trebuie izolat. Vorbim despre o boală extrem de contagioasă. Trebuie să luăm legătura cu medicul de familie pentru a ne comunica paşii ce trebuie urmaţi pentru a avea o evoluţie favorabilă a bolii“ , a transmis Florin Roşu. 

Dacă medicul de familie a făcut recomandările, pacientul este izolat acasă şi dacă, în ciuda respectării acestora, situaţia nu este favorabilă, se trece la următorul pas.

„Dacă ne referim la copii, riscul principal ce poate apărea este acela de infectare a leziunilor, acestea necesitând îngrijire locală. Sigur, poate apărea febră, starea generală fiind una care necesită consult de specialitate. În ceea ce priveşte adulţii, sunt anumite categorii vulnerabile: femei însărcinate, persoane cu imunitate scăzută, persoane cu comorbidităţi pentru care varicela poate fi chiar fatală prin complicaţiile pe care le provoacă“, a mai spus medicul ieşean. 

Risc de septicemie

În cazul adulţilor, erupţiile din pricina varicelei pot fi mai extinse decât în cazul copiilor, iar pentru a nu ajunge într-o stare mult mai gravă, care să se manifeste prin pneumonie sau septicemie, pacientul trebuie să se prezinte la spital.

„Atunci când leziunile din cavitatea orală împiedică pacientul să se alimenteze, febra persistă, iar leziunile dau semne de vindecare prin uscare, acesta trebuie să fie adus de urgenţă la spital deoarece varicela poate dezvolta cefalee, pneumonie sau chiar septicemie – o infecţie în tot organismul. Starea de sănătate este prioritară, astfel că noi, medicii, considerăm că prevenţia face diferenţa. De aceea, continui să îndemn populaţia să se informeze din surse medicale, vaccinarea putând fi efectuată şi recomandată începând cu vârsta de doi ani şi chiar la maturitate“, a conchis dr. Florin Roşu, managerul Spitalului de Boli Infecţioase „Sfânta Parascheva“ din Iaşi. 

Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă ca peste 95% din populaţia planetei să fie vaccinată împotriva bolilor precum rujeola sau rubeola, alte boli care se manifestă la copii, dar şi la adulţi. Orice nivel sub procentul de 95% este considerat periculos şi nu poate garanta eliminarea bolilor prezentate mai sus, spun specialiştii. 

Vă recomandăm să citiţi şi: 

Jaf cu acte, descoperit de ANAF: 106 ani de muncă nedeclarată şi carburant cât pentru parcurgerea de 90 de ori a distanţei până la Lună

O treime din brigada „călăilor de la Bucea” a luptat în Siria. Măcelarii tineri se laudă că le taie urechile ucrainenilor

Mai multe - Iaşi

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite