Românii au celebrat solstițiul de iarnă în Sarmizegetusa Regia. Desculți în căutarea energiei templelor VIDEO
0Mai multe grupuri de turiști au venit la Sarmizegetusa Regia, pentru a celebra solstițiul de iarnă. Oamenii s-au descălțat pentru a simți „energiile” așezării dacice.
Sarmizegetusa Regia a devenit, în ziua solstițiului de iarnă, un loc de pelerinaj pentru români din mai multe colțuri ale țării, care spun că au venit în capitala Daciei „să se încarce cu energie”.
Miercuri, 21 decembrie, câteva grupuri de turiști au sosit la Sarmizegetusa Regia pentru a celebra solstițiul de iarnă, în locul pe care unii dintre oaspeții săi l-au numit un „Stonehenge” al românilor.
Desculți în templele capitalei dacilor
În văile adânci din Munții Orăștiei, chiciura care a acoperit copacii le-a dat o înfățișare de iarnă autentică, în schimb turiștii care au ajuns, miercuri, în Sarmizegetusa Regia, au avut parte de o vreme de primăvară.
La orele amiezii, când razele au inundat Dealul Grădiștii, locul pe care dacii și-au clădit capitala din vremea regelui Decebal, oamenii au animat ruinele înconjurate de pădure.
Unii s-au descălțat pentru a simți mai intens „energia” locului sub tălpile goale. Oamenii au format apoi un cerc, ținându-se de mână, lângă templele dacice și în final au înconjurat de mai multe ori marele sanctuar circular din Sarmizegetusa Regia.
Aproape fiecare dintre vizitatorii sosiți special în Sarmizegetusa Regia, de solstițiu, au luat apă de băut din izvorul aflat în vecinătatea templelor – rămășiță a unei foste băi antice pe care o numesc „fântâna zeilor”.
„Am venit din județul Brașov, special pentru a ne bucura de energiile din Sarmizegetusa Regia, în ziua de solstițiu. Acum, de solstițiu, ele se manifestă mai intens în acest loc sfânt al dacilor”, crede Rodica, una dintre vizitatoare.
„Am fost și în urmă cu 20 de ani aici, la Sarmizegetusa Regia. Am vrut să văd dacă, la fel ca atunci, mai pot intra în starea benefică pe care acest loc mi-a dat-o. Mi se pare neobișnuit cum asemenea monumente care vorbesc despre religia dacilor, nu se mai găsesc niciunde în lume”, spune un alt vizitator.
„A fost un loc sfânt al dacilor, care au depus eforturi uriașe pentru a-și clădi templele aici, în locul special ales de ei. Cred că Sarmizegetusa Regia a putut fi cucerită și distrusă de romani numai prin trădare. Altfel, era o cetate de neatins. Am ales să vin în Sarmizegetusa regia pentru că, fiind din Cluj, pentru mine este mai accesibilă decât Bucegi. Și acolo aș fi vrut să ajung de solstițiu”, spune un alt oaspete al Sarmizegetusei Regia.
Templele capitalei dacilor, locuri misterioase
Marele sanctuar circular, construcția în jurul căreia oaspeții din Sarmizegetusa Regia au pășit desculți, a fost identificat pentru prima dată la începutul secolului al XIX-lea și a fost dezvelit complet anii ´50.
Edificiul cu diametrul de 30 de metri era compus din trei cercuri concentrice (unul din blocuri de andezit, unul din stâlpi de andezit şi unul din stâlpi groşi din lemn), care aveau în centru o construcţie din stâlpi din lemn, în forma unei potcoave.
De-a lungul timpului, oamenii de ştiinţă au considerat că putea fi un templu sau sanctuar dedicat unor zeităţi solare, un atelier sau chiar o arenă. Cele mai controversate ipoteze provin din anii ’50 şi îl asociază unui „sanctuar - calendar” folosit la numărarea zilelor din an şi la calcule astronomice.
La începutul anilor ´80, în timpul unor ample lucrări de restaurare la Sarmizegetusa Regia, marele templu circular a primit o nouă înfăţişare.
Monumentul de piatră şi andezit a fost completat cu 112 stâlpi de stejar, de diferite dimensiuni, care aveau menirea să îl pună în evidenţă într-o înfăţişare armonioasă în raport cu templele din jurul său. Stâlpii puteau sugera că în Antichitate era un sanctuar acoperit, dar în acelaşi timp puteau crea iluzia că ar fi fost folosit la măsurarea timpului.
Orientarea „potcoavei” (absidei) din centrul marelui sanctuar era spre răsăritul solstiţial de iarnă al soarelui, arăta arheologul Ioan Glodariu, fapt întâlnit şi la alte temple din cetăţile dacice. Alţi cercetători susţineau că numărul blocurilor de andezit (104) şi al stâlpilor de andezit (180), din compunerea lui, dar şi modul în care au fost grupaţi puteau indica zilele anului şi erau folosite într-un sistem propriu pe care dacii îl foloseau pentru măsurarea timpului.
Asocierea Marelui templu circular din Sarmizegetusa Regia cu un aşa-zis „sanctuar – calendar” a atras o serie de cercetători, iar o mulţime de lucrări dedicate monumentelor – calendar ale dacilor au fost publicate în ultimii ani. Unii oameni de știință contestă rolul edificiului antic de „sanctuar calendar”.
Soarele de andezit, misteriosul cerc din Sarmizegetusa Regia
La fel de atractiv pentru amatorii de meditații și ritualuri, „Soarele de andezit” din vecinătatea Marelui sanctuar circular din Sarmizegetusa Regia, a fost dezvelit tot în anii ’50.
Unii oameni de ştiinţă l-au asociat preocupărilor astrologice ale preoţimii dacice. Considerat un altar închinat unor divinităţi solare, Soarele de andezit era alcătuit din zece „raze” distribuite în jurul unui disc central.
Istoricul Ioan Glodariu (1940 – 2017), fost coordonator al şantierului arheologic al cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, îl asocia cu un posibil cadran solar, un aparat astronomic (astrolab) construit de elitele dacilor, care putea măsura trecerea timpului cu ajutorul „razei de piatră”.
Pe el se pot determina poziţiile oricărui punct solstiţial, de răsărit sau de apus, ale soarelui sau lunii, afirma Ioan Glodariu.
Alţi autori ai unor lucrări despre Soarele de andezit au susţinut că monumentul ar fi reprezentat o cometă, pe care dacii au redat-o, după ce au observat evenimentul ceresc. Însă locul misterios a atras şi numeroşi amatori de meditaţii şi ritualuri.
Unii au fost încredinţaţi că pe el făceau sacrificii pentru a-şi cinsti zeii. Ceilalţi au fost atraşi de „magnetismul” acestuia, considerându-l un centru energetic sau o poartă spre universuri paralele.
Sarmizegetusa Regia, capitala Daciei
Înaintea războaielor de la începutul secolului al II-lea, care au dus la distrugerea ei de către romani, Sarmizegetusa Regia era o aşezare urbană înfloritoare, întinsă pe mai mult de o sută de terase, în jurul căreia au fost ridicate mai multe cetăţi dacice, care aveau în special rol de apărare.
În prezent, monumentul aflat în Patrimoniul cultural mondial UNESCO se numără printre cele mai importante obiective turistice din România. Poate fi vizitată și în timpul iernii, însă până la orele după-amiezii, iar turiștii trebuie să fie echipați adecvat. Adesea, iarna, cetatea dacică rămâne acoperită cu zăpadă, iar din aceeași cauză, ultimii patru kilometri ai drumului sunt greu accesibili cu mașina.
În apropiere de Sarmizegetusa Regia, cetățile dacice Blidaru, Costeşti-Cetăţuie şi Piatra Roşie, incluse și ele în Patrimoniul mondial UNESCO, se numără printre atracţiile turistice populare din zonă.
Tot în împrejurimile capitalei antice au rămas în afara traseelor rămășițele altor așezări dacice, ascunse în păduri ori pe creste greu accesibile. În aceste locuri, povestesc localnicii, au fost descoperite de-a lungul timpului comori prețioase, ale căror secrete oamenii s-au jurat să le țină sub tăcere.
Se încarcă comentariile...
