De unde vine expresia „la Paştele cailor” - explicaţia specialiştilor

Deşi actuală, expresia „Paştile cailor” era folosită şi în epoca fanariotă, în limbajul comercial mai puţin oficial. Deoarece în acele vremuri nu existau foarte multe acte, comercianţii îşi făceau promisiuni şi făgăduiau că vor aduce marfa, că o vor plăti. Lectorul universitar dr. Cătălin Enică, de la Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi, a explicat pentru „Adevărul” semnificaţia acestei cunoscute expresii.

„La Paştile cailor” este o expresie pe cât de veche, pe atât de actuală. Aceasta este folosită cu sensul de „foarte târziu”, „nu se ştie când” sau „mai curând niciodată”.

„Expresia se asociază cu sfânta sărbătoare a Paştelui - la singular, sau Paştilor - la plural. Sigur că nu se asociază numai cu caii, se mai spune restrâns ca arie şi «la Paştele porcului», «la Paştele găinilor», care înseamnă cam acelaşi lucru. Expresia aceasta are şi o conotaţie ironică, dacă nu şi mai mult, dar acest lucru depinde de context”, a explicat lectorul universitar dr. Cătălin Enică, de la Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi.

Cum a apărut expresia

Încă din cele mai vechi timpuri, calul a fost unul dintre animalele domestice foarte apropiate omului, de aceea în unele regiuni din ţară se făceau slujbe religioase doar pentru sănătatea acestuia, dar şi a altor animale. În trecut, Paştele cailor se ţinea doar atunci când Paştele Ortodox coincidea cu cel Catolic. Atunci când acestea se sărbătoreau în zile diferite, ţăranii ortodocşi împrumutau caii de la ţăranii catolici şi viceversa. Însă atunci când aceste două sărbători coincideau, caii se odihneau.

„În principiu, prima alergare a cailor la începutul primăverii este importantă, la fel şi păşunatul cailor. Unii cercetători chiar au încercat să găsească o justificare a acestei expresii, spunând că exista un Paşte al cailor, pe care nu toţi oamenii de cultură l-au identificat ca moment. Unii spun că este la 40 de zile de la Paştele sărbătorit de oameni, alţii spun că este la primul păşunat, dar există şi păreri care spun că atunci când iepele au mânz în timpul verii este şi Paştele cailor. Această nesiguranţă arată fără dubiu că nu există neapărat o explicaţie logică a expresiei”, a explicat pentru „Adevărul”, lectorul universitar dr. Cătălin Enică, de la Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi.

„Marţi după Paşti”, sau „Joi după Paşti” au acelaşi sens ca „Paştele cailor” şi înseamnă nicicând, sau că amâni un lucru fără o dată precisă, atunci când reîntâlnirea sau restituirea unei datorii nu este importantă.

„Este greu de precizat în ce zonă a apărut expresia, neavând niciun fonetism, nicio particularitate de alt gen lexical sau morfologic. În principatele extracarpatice, mai ales în Moldova, această expresie este folosită foarte des. De aceea şi cei care au studiat-o sunt din această arie”, a mai precizat lectorul universitar dr. Cătălin Enică.

Există şi studii care arată că expresia „la Paştele cailor” se folosea în micile afaceri, în limbajul comercial mai puţin oficial. Unii spun că ar proveni chiar din epoca fanariotă, când nu existau foarte multe acte şi de aceea comercianţii îşi făceau legăminte, făgăduiau că vor aduce marfa sau că o vor plăti. Un contraargument însă este acela că la „la Paştele cailor” înseamnă de fapt să nu îţi ţii niciodată promisiunile.