Cum se fraudau alegerile în alte secole şi cine a inventat metoda „suveica“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Nicolae Săveanu a fost 25 de ani preşedintele liberalilor vrânceni
Nicolae Săveanu a fost 25 de ani preşedintele liberalilor vrânceni

Şi în trecut, ca şi astăzi, se foloseau diferite metode de fraudare la alegeri. Una dintre cele mai cunoscute în perioada interbelică era metoda Suveica, inventată după 1920 de şeful liberalilor din Vrancea, Nicolae Săveanu.

Ca şi astăzi, acum o sută de ani perioada alegerilor era marcată de tot felul de ostilităţi şi fraude electorale, unele chiar grosolane. Situaţia din România antebelică era una specială, având în vedere că majoritatea covârşitoare a populaţiei era analfabetă, dar se manifesta atunci şi un primitivism electoral, în sensul că doar bărbaţii aveau drept de vot.

Pe acest fond, marii lideri politici îşi foloseau inteligenţa pentru a păcăli electoratul. În epocă, a rămas celebru un personaj politic extrem versat, uns cu toate alifiile, Nicolae Săveanu, şeful liberalilor din fostul judeţ Putna şi un apropiat al marelui I.C. Brătianu.

I se spunea Nicolae Săveanu-Suveică, cu ultimul apelativ fiind botezat de adversarii săi conservatori, care i-au depistat metoda de fraudare pe care o folosea, suveica, care se mai practică cu succes şi în zilele noastre.

"I s-a spus Suveică pentru că avea acea abilitate de a ieşi mereu în picioare. Pe vremea aceea era vot cenzitar şi a inventat metoda de a introduce în urne buletine de vot după o manieră propire. Era un combinator de primă mână", îl caracterizează istoricul focşănean Constantin Bogdan pe Nicolae Săveanu.

Practic, metoda suveica funcţiona după următorul tipar. La alegerile pentru Camera Deputaţilor şi la Senat votul era cu buletine închise în plic. Unul dintre agenţii partidului care avea interes să fraudeze fura plicul ştampilat din birou, îl umplea cu buletinele candidaţilor partidului şi îl dădea mai departe alegătorului care făcea jocul partidului său. Acesta, după ce ducea plicul în cabina de vot, avea sarcina de a aduce afară plicul primit de la comisie, astfel că operaţiunea continua până la nesfârşit.

Un liberal respectat

Dincolo de acest aspect, liberalul Săveanu (1866-1952) a fost o personalitate respectată nu numai în partidul său, ci şi de adversari. Nicolae Săveanu a fost deputat, senator, primar al Focşaniului, director de prefectură, prefect şi subprefect, 25 de ani preşedinte al PNL-Organizaţia Putna şi a dominat vreme de 50 de ani viaţa politică din acest judeţ.

Un ziar local de la 1886 scria despre cel care pe atunci era primar al Focşaniului:

“A acumulat întrânsul toate calităţile unui adevărat politician; are tot pentru a fi un politician de marcă şi numai aşa putem să ne dăm seama cum marele bătrân a ştiut, a putut mai bine să tină în jurul său, pe toţi membrii partidului liberal, să-i facă să-i execute ordinele fără discutie, şi să plece să lupte pentru el fără şovăire. Dacă partidul liberal  de aici a avut zilele lui de glorie, zile de strălucire, cari nu se vor uita atât de curând, aceasta se datoreşte numai bătrânului Săveanu, care a zidit aici o cetate liberală, care era una din cele mai formidabile din ţară. Aici la bătrânul Săveanu veneau de se alegeau personalităţile de marcă ale ţărei noastre, aici veneau un Filipescu, un Delavrancea şi altii să se aleagă în Parlament, ca acolo să-şi desfăşoare activitatea politică; şi astfel autoritatea bătrânului şef căpăta proporţii uriaşe, devenind stăpân indiscutabil al fiefului său electoral”.

Relaţie privilegiată cu Brătianu

Săveanu a avut o relaţie privilegiată cu I. C. Brătianu, cu ajutorul căruia a reuşit mai multe proiecte în Focşani, cum ar fi rezolvarea problemei apei potabile, sistematizarea străzilor şi înfiinţarea unei pepiniere viticole, lucru mare pentru acea vreme. A fost un sprijinitor al culturii.

Nicolae Săveanu a fost şi preşedinte al Camerei Deputaţilor, imediat după Primul Război Mondial, iar zilnic frecventa restaurantul Capşa, în compania prietenilor. Jurnalistul Isac Peltz, care l-a cunoscut personal, îi face o caracterizare extrem de sugestivă.

“Foarte îngrijit, arbora întotdeauna costume elegante, cravate fine de mătase, pantofi de ultimă modă. Potrivit de statură, purta mustaţa tunsă englezeşte, iar părul alb cu impecabilă cărare la mijloc. Studiase filozofia. fusese şi profesor. Fiu de vechi om politic liberal cu o situaţie materială din cele mai bune, n-a avut nevoie să obosească la catedra. A devenit aidoma tatălui său om politic şi a moştenit şi şefia organizaţiei partidului liberal din fostul judeţ Putna. Ca preşedinte al Adunării Deputaţilor lua rareori cuvântul şi numai când era obligat. În schimb îl întâlneam zilnic la Capsa, în ambianţa căreia se simţea cât se poate de bine. Prieten cu ziariştii, desenatorii şi caricaturiştii de pe vremuri chipul său apărea destul de des în coloanele ziarelor şi revistelor. Cum intra în cafenea vedeai în spatele său o umbră, era Vasile Negeranu, casierul Camerei Deputaţilor. Acesta purta subsuoara servieta doldora de hârtii. Lui N. Săveanu nu-i plăcea să stea prea mult la biroul prezidenţial, prefera deci să rezolve hârtiile la cafenea”, arăta jurnalistul.


 

Focşani



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite