Istoricul Kemal Karpat, musulmanul din Dobrogea care şi-a luat numele după Munţii Carpaţi, a fost omagiat. La anul ar fi împlinit 100 ani
0
Kemal Karpat, istoricul născut în Dobrogea care a ajuns consultant al preşedinţilor SUA pe probleme de Orient, a fost omagiat în locurile natale de comunitatea turcă.
Kemal Karpat a văzut lumina zilei la 15 februarie 1923, în Armutlia (Turda de azi), un sat de lângă Babadag, Tulcea, şi a murit la 20 februarie 2019, în Madison, Wisconsin, SUA.
Pe numele său Kemal Haşim Ömer, istoricul era fiul unui imam turc şi a studiat la Seminarul din Medgidia, apoi a plecat la Istanbul pentru a urma Dreptul. În această perioadă şi-a luat numele de Karpat, dorind să creeze Munţii Carpaţi în el, ca exemplu de dârzenie, demnitate şi rezistenţă în faţa greutăţilor vieţii.
A fost o enciclopedie în politologie şi istorie, predând la Universitatea din Madison, Wisconsin, SUA. Autor al numeroase cărţi de istorie şi de analiză politică, Kemal Karpat n-a uitat niciodată de unde a plecat, vorbind limba română şi păstrând legătura de suflet cu comunitatea turco-tătară din Dobrogea. „Dacă nu ajung până la Armutlia, parcă nu am ajuns acasă“, spunea el, care păstra o hartă a Dobrogei pe peretele camerei sale de lucru.
Ultima sa vizită a fost în 2017, când a fost întâmpinat cu deosebită căldură în sânul comunităţii. A murit la vârsta de 96 ani sperând că va reveni cândva Acasă. A fost dorit însă de Turcia, care i-a rezervat un loc de veci în Moscheea Fatih Haziresi (Moscheea Cuceritorului) din Istanbul, unde odihnesc sultani, viziri, demnitari, eroi de război.
Figura impresionantă a lui Kemal Karpat a fost omagiată la 15 februarie de Uniunea Democrată Turcă din România (UDTR), cu sediul la Constanţa.
Prima carte a lui Kemal Karpat tipărită în limba română a fost „Babadag, tărâmul lui Sari Saltuk“ în 2019, fiind tradusă printr-un proiect iniţiat de Gulten Abdula, preşedinte Uniunii Democrate a Turcilor din România - Sucursala Galaţi. Volumul a fost distribuit gratuit, dar a figurat la vânzare pe site-uri dedicate, stocul fiind acum epuizat. Astfel că un tiraj în număr consistent al cărţilor lui Kemal Karpat, tipărite în limba română, ar fi un demers absolut necesar şi onorant pentru ţara prestigiosului istoric.
În ultima sa prelegere, ţinută online, în faţa publicului din România, la 12 mai 2018, profesorul Kemal Karpat a povestit: „În 1935 am început Seminarul Teologic din Medgidia. Partea cea mai frumoasă a seminarului era biblioteca. În cadrul bibliotecii erau aproximativ o mie de volume, iar eu am avut şansa să citesc aceste cărţi.
Nu m-am gândit niciodată că voi pleca din Dobrogea şi România. Nici acum nu-mi pot explica de ce am plecat. Poate dorinţa de a învăţa ceva m-a adus în Turcia. Poate dorinţa de a-mi demonstra că pot să stau singur pe picioare fără ajutorul familiei...
La început mă gândeam că mă voi întoarce într-un an sau doi în România însă am putut face acest lucru abia în 1958, ca profesor, la 16 ani după plecare.
Primii ani în Turcia au fost foarte grei. Munceam zi şi noapte pentru a putea înţelege cursurile. În România aveam totul, familia, prietenii, însă în Turcia nu aveam nimic, eram singur. Pentru a trăi şi a reuşi trebuia să muncesc zi şi noapte”
El şi-a încheiat prelegerea organizată de Centrul Cultural Turc Yunus Emre din Constanţa spunând că publicarea ultimei sale cărţi „Babadag, Ţărâmul lui Sari Saltuk“ a fost o datorie a sa pentru a prezenta şi a înţelege această regiune. Aceasta ar trebui să fie şi datoria culturii din România.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
