INTERVIU VIDEO Thomas Holst, managerul Chevron România: „Suspendăm explorarea gazelor de şist, dar ne vom întoarce la Pungeşti“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Thomas Holst, Country Manager la Chevron România. FOTO Adrian Boioglu
Thomas Holst, Country Manager la Chevron România. FOTO Adrian Boioglu

Chevron nu are nicio intenţie să dea înapoi. Încurajată de răspunsul Guvernului, compania americană spune că e doar o chestiune de timp până când operaţiunile se vor extinde de la Vaslui şi Bârlad spre Constanţa. La malul mării au început deja prospecţiunile şi, după un an de analize, Chevron va începe explorarea pentru care a primit deja un aviz de la autorităţile române.

Thomas Holst, managerul Chevron România, a acceptat vineri, în premieră, să discute despre revolta de la Pungeşti şi chiar a apreciat intervenţia Jandarmeriei Române la Vaslui. Holst este convins că sătenilor le lipsesc informaţii corecte despre ce urmează să se întâmple acolo.

Iată interviul integral cu Thomas Holst acordat jurnaliştilor Adevărul.

Reporter: Am văzut astăzi ce se întâmplă aici, dar nu ni s-a spus când Chevron o să înceapă explorarea şi exploatarea în Dobrogea.

Thomas Holst: Această primă fază este, de fapt, o parte a activităţilor Chevron. Am subcontractat această lucrare către Prospecţiuni SA, o companie românească. Obiectivul acestei prime faze este să înţelegem straturile de rocă. Obiectivul nostru final este ca, atunci când foram un puţ, poate după un an, să avem o bucată de rocă precum aceasta dintr-un strat care se numeşte şist. Vrem să analizăm proprietăţile rocii pentru a vedea dacă avem resurse de gaz care pot fi produse la scară mare.

Reporter: Aşadar nu ştiţi de pe acum dacă această zonă este o afacere?

Thomas Holst: Da, de aceea o numim fază de explorare. Această fază va dura aproximativ cinci ani. Faza următoare, cea de producţie sau exploatare, aceea va dura 25-30 ani. Deci această fază este foarte importantă.

R: Aveţi nevoie în România de o licenţă pentru aceste lucrări?

T.H.: Licenţa pe care Chevron o are în cele trei perimetre din Constanţa a fost acordată de Agenţia Resurselor Minerale, pentru o perioadă de 30 ani. Pentru primii cinci ani avem un permis să facem explorare sau activităţi de prospectare. Abia după aceea trebuie să mergem înapoi ca să cerem permisiunea pentru exploatare.

R: Pentru faza de explorare, ce altceva veţi face aici?

T.H.: Faza geo-fizică care durează şase luni ne va permite să vedem unde există zonele de şist. Obiectivul nostru este să găsim acele zone, pentru că acolo vrem să forăm. Aşadar, peste un an sau un an şi jumătate, vrem să ne apucăm să forăm pentru a scoate fragmente de rocă pentru analize. Abia după analiza proprietăţilor acestei roci vom avea o discuţie cu Guvernul României.

R: Am văzut cu toţii ce s-a întâmplat în Vaslui. Oamenii de acolo sunt nemulţumiţi pentru că aţi început operaţiunea de acolo, au protestat. Ce veţi face dacă şi constănţenii vor ieşi în stradă şi se vor opune acestor lucrări?

T.H.: Avem un motto după care ne ghidăm în timpul lucrului - „Fă-o în siguranţă sau deloc!“. În timpul evenimentelor de la Pungeşti, am ajuns la concluzia că aceste operaţiuni nu pot fi desfăşurate în siguranţă. Prin urmare, am anunţat o suspendare. Asta, pentru că zona nu era sigură nici pentru lucrătorii noştri, dar nici pentru săteni. Această perioadă va dura până atunci când noi şi autorităţile locale vom ajunge la concluzia că zona este una sigură. Operaţiunile nu au fost închise, ci doar suspendate.

R: Dacă protestele vor dura mai mult, aţi luat în considerare retragerea din zona Pungeşti?

T.H.: Acum sunt doar suspendate şi noi sperăm să le reluăm când zona este sigură.

R: Ce părere aveţi despre modul în care forţele de ordine au reacţionat faţă de sătenii de la Pungeşti?

T.H.: Din video pe care l-am văzut şi rapoartele pe care le-am primit, nu a fost folosită forţa şi vreau să felicit jandarmii pentru modul în care au acţionat. Nu ştiu să se fi folosit forţa sau nu am auzit de incidente violente. Din punctul nostru de vedere, Chevron va continua să comunice cu sătenii şi să le aducem în vedere beneficiile pe care le au. Trebuie să vă spun că activităţile comune cu sătenii din zonă vor continua. În luna iunie (2013 - nr) am intervenit cu ajutoare pentru aproximativ 100 de familii care erau afectate de inundaţii. Am luat patru-cinci săteni în Polonia pentru a vedea cum se desfăşoară operaţiunile de acolo şi pentru a le permite să-şi informeze consătenii.

R: Au fost convinşi de ceea ce au văzut în Polonia?

T.H.: Da, au fost convinşi. Au postat poze în Dispensar şi Primărie şi cei care au fost plecaţi au venit numai cu vorbe bune. Am văzut un film documentar pe postul de televiziune Antena 1 Vaslui. Pe de altă parte, noi am sponsorizat Zilele Comunei, în luna August.

R: Care credeţi că este motivul pentru toate aceste proteste?

T.H.: Sunt convins că toate aceste neînţelegeri pot fi rezolvate prin împărtăşirea de informaţii bazate pe ştiinţă şi care ar dispersa frica lor de tehnologie. Am încredere că românii vor înţelege industria de extragere a petrolului şi gazelor pentru că ea există de 150 de ani.

R: Cât de periculoasă este acestă extracţie prin fracturarea hidraulică? Comunităţii locale îi este teamă...

T.H: După cum spuneam, ne ghidăm după principiul „Fă-o în siguranţă sau deloc“. Această activitate de fracturare hidraulică nu va fi realizată în timpul explorării. O spun din nou: fracturare hidraulică a fost folosită în România în ultimii 17 ani de către companii de stat cum ar fi GazProm sau alte companii. Noaptea trecută, premierul Ponta a amintit numărul de companii care au folosit această tehnologie. Aveţi un motiv să vă temeţi? Nu!

R: Dar există o diferenţă între fracturarea hidraulică realizată pe verticală şi cea pe orizontală...

T.H.: Tehnologia este aceeaşi. Noi folosim fracturarea hidraulică pentru a creşte producţia de resurse - gaz sau petrol.

R: Turişitii şi localnicii din Constanţa se tem că pânza freatică ar putea fi afectată de procedurile de lucru folosite de Chevron. Ce mesaj aveţi pentru ei?

T.H.: În primul rând, în ceea ce priveşte protejarea pânzei freatice au fost 23.000 de puţuri care au fost forate în România. Toate acestea au trecut prin zona cu apă fără a crea probleme. Cheia succesului pentru a proteja acest strat de apă este un design bun al puţurilor. Chevron, care are o istorie de 130 de ani, este dispus să respecte legile din România, ale Uniunii Europene şi să adere la regulile de bună practică în acest sens.

R: Au avut loc multe proteste faţă de explorarea şi exploatarea gazelor de şist în România. Care credeţi că este motivul pentru care au loc aceste proteste?

T.H. Nu vreau să comentez pe marginea motivaţiei lor, dar respect dreptul fiecăruia de a-şi spune opinia.

R: Intenţionaţi să vă retrageţi din România în urma acestor proteste sau veţi merge mai departe indiferent de ce se întâmplă?

T.H.: Anunţul nostru făcut în urmă cu doar câteva zile a fost că ne vom suspenda activitatea şi o vom face doar până când ele vor putea fi făcute în siguranţă.

Interviu Thomas Holst - director Chevron România

Vă mai recomandăm:

EXCLUSIV Ce lucrări pregăteşte Chevron în sudul Dobrogei. Explicaţiile specialiştilor angajaţi de americani

Victor Ponta: „Vreau ca România, peste patru-cinci ani, să nu mai depindă de importurile de gaze”

Cine sunt speculanţii revoltelor din Vaslui: un preot, un jurnalist, un primar, un şef de judeţ, un ecologist şi un deputat

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite