Marius Mălai, clujeanul care a făcut hidrocentralele României

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Marius Mălai a terminat Liceul Emil Racoviţă din Cluj, după care a făcut şi Politehnica. De aici începe cariera sa de constructor de hidrocentrale. Primul baraj pe care l-a făcut a fost cel de la Vidraru, din judeţul Argeş, unde s-a mutat cu tot cu familie, pe durata lucrărilor.

S-a născut într-o veche familie ardeleană, dintr-un tată năsăudean şi o mamă oşancă. În perioada Dictatului de la Viena, familia sa se refugiază la Bucureşti, însă valurile istoriei aduce familia Mălai înapoi în Ardeal. Marius Mălai a terminat Liceul Emil Racoviţă din Cluj, după care a făcut şi Politehnica. De aici începe cariera sa de constructor de hidrocentrale.

Primul baraj pe care l-a făcut a fost cel de la Vidraru, din judeţul Argeş, unde s-a mutat cu tot cu familie, pe durata lucrărilor. De altfel, şi cei doi copii ai săi s-au născut tot pe şantier, la Vidraru. Pentru munca deosebită şi metodele eficiente pe care le-a folosit la realizarea barajului, Marius Mălai a fost decorat de Republica Socialistă România cu Ordinul Muncii Clasa a III-a.

„Pentru mine a însemnat foarte mult această decoraţiune, pentru că, printre altele, îmi conferea o reducere cu 50% a impozitelor, dar şi dreptul la încă o cameră de 8 metri pătraţi”, îşi aduce aminte inginerul. „Cu Vidraru se lăudau ca realizare şi în străinătate. A fost prima lucrare cu care România a scos capul în lume, în ceea ce priveşte construirea de mari structuri”, mai spune inginerul.

A coordonat proiectarea hidronenergetică de pe Someş

După Vidraru, Marius Mălai a fost desemnat să se ocupe de valea Someşului. Astfel că el a fost cel care a organizat şantierele de la Gilău, Leşu şi Tarniţa. Tot el a fost cel care, pe lângă barajele de la Gilău, care asigură apa potabilă a Clujului, şi cel de la Leşu, care dă apă Oradiei, a relizat şi clădirile Motelurilor de la Gilău şi Leşu. A coordonat proiectarea şi execuţia amenajărilor hidronenergetice de pe Someş, de la Drăgan-Iad, de la Sebeş, de la Râul-Mare, în Retezat, Colibiţa, în Bistriţa-Năsăud, Firiza, în Maramureş şi multe altele.

Centrala subterană de la Mărişel, marca Marius Mălai

Şi centrala subterană de la Mărişel a fost tot opera sa, realizată în ideea de a asigura o cădere de apă cât mai mare, între axul turbinei şi nivelul apei. Mii de oameni au lucrat în subordinea sa. „La un moment dat, pe Someş aveam 12.000 de muncitori”, îşi aduce aminte inginerul, care consideră că dacă programul de construire a hidrocentralelor ar fi fost continuat şi după 1989, problema şomajului ar fi fost rezolvată. „Gândiţi-vă că şi inundaţiile pot fi evitate prin construirea de baraje.

La Cluj, din momentul facerii celui de la Gilău, nu au mai fost inundaţii în zona Clujana”, spune Marius Mălai.  În plus, energia electrică produsă de căderile de apă ar ajunge pentru consumul întregii ţări, iar modul de obţinere este nepoluant. Pentru că hidroenergetica i-a fost şi meserie şi pasiune, Marius Mălai încă mai scrie lucrări de specialitate despre acest subiect. Însă şi-a descoperit şi pasiunea de a scrie versuri şi epigrame, pe care le aşterne în timpul său de răgaz.

Născut. 3 septembrie 1937
Studii. Institutul Politehnic Cluj, Facultatea de Construcţii, în 1959
Stare civilă. Căsătorit, 2 copii


Ce-i place
Plăcerile sunt în funcţie de vârstă. La tinereţe i-a plăcut pe şantier. După pensionare, când puterile fizice au scăzut, îi place să scrie poezii, epigrame, articole de specialitate, dar şi o carte despre arborele genealogic al familiei Mălai.

Ce nu-i place.
Neseriozitatea politicienilor de astăzi, că nu informează populaţia cu privire la situaţia reală a ţării şi nu se gândesc decât la propriul interes de a se îmbogăţi.

Care este cel mai mare regret cu care aţi rămas, în urma activităţii dvs.?
Mă doare indiferenţa guvernanţilor faţă de continuarea programului de construire de hidrocentrale. Au fost foarte multe începute, dar au rămas neterminate.

Care ar fi fost beneficiile acestor hidrocentrale?
Pe scurt, ar fi putut fi evitate marile inudaţii, în special cele din Moldova, ar reduce şomajul şi am produce mult mai multă energie electrică, iar materia primă –apa- este gratis.

Ce aţi face diferit, dacă aţi putea da timpul înapoi?

Mi-aş îngriji sănătatea, pentru că nici munca în exces nu e bună.

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite