Cardinal român, „Drept între popoare”. Disticția e acordată celor care au riscat totul pentru a-i ajuta pe evrei
0„Să-i ajutați pe evrei nu numai cu gândul, dar și cu jertfa voastră”, spunea la 2 aprilie 1944 cardinalul greco-catolic Iuliu Hossu. El va fi declarat „drept între popoare”.
Cardinalul Iuliu Hossu, episcop greco-catolic martir (1995-1970), Păstor al Eparhiei de Gherla și de Cluj-Gherla între 1917-1970, va fi declarat „Drept între popoare” pentru sprijinul pe care l-a acordat populației evreiești persecutată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, relatează Făclia de Cluj.
„Drept între popoare” este un titlu acordat de Statul Israel, prin Institutul Yad Vashem (înființat în 1953), printr-o lege specială a Knesset-ului (Parlamentul israelian), pentru perpetuarea memoriei martirilor și eroilor ne-evrei care, în vremea Holocaustului, au riscat totul pentru a ajuta și salva evreii prigoniți.
Demersul pentru recunoașterea Episcopului greco-catolic român între „Cei drepți între popoarele lumii” (ebr. „Hasidei Umor HaOlam”) a fost inițiat de Federația Comunităților Evreiești din România (FCER), prin președintele acesteia, Silviu Vexler, împreună cu conducerea Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică (BRU).
Chemare pentru ajutorarea evreilor
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ca Episcop de Cluj-Gherla, pe cale diplomatică sau prin predici și îndemnuri la dragoste creștină, Preasfinția Sa Iuliu Hossu a luat apărarea populației evreiești condamnată la moarte, reușind să salveze viețile a mii de evrei.
Din aceste motive, de multe ori a fost victima șovinismului maghiar, de două ori s-a atentat la viața lui, la 1 septembrie 1944 a fost chiar arestat, la Cluj, de autoritățile hortyste.
Moshe Carmilly-Weinberger, fost Şef-Rabin al Clujului, în lucrarea „Istoria evreilor din Transilvania (1623-1944)”, rememorând atitudinea și acțiunile curajoase ale Episcopului Iuliu Hossu prin care ajuta evreii amenințați cu deportarea, amintește și o Scrisoare Pastorală, emisă la 2 aprilie 1944, cu titlul „Către Preoți și Mireni chemare pentru ajutorarea evreilor”, în care Ierarhul îndemna: „Chemarea noastră se îndreaptă stăruitor către voi toți, venerați Frați și Prea Iubiți Fii, să-i ajutați pe evrei nu numai cu gândul, dar și cu jertfa voastră, știind că azi nu putem face lucru mai bun decât această creștinească și românească ajutorare, din caldă iubire omenească. Prima preocupare a ceasului de față să fie această acțiune de ajutorare”.
Există peste 21.000 de „Drepți între popoare” din întreaga lume. Din România au primit acest titlu în jur de 70 de persoane, între care Servul lui Dumnezeu Márton Áron (1896-1980), Episcop romano-catolic de Alba Iulia și Regina mamă Elena a României.
Odată cu recunoașterea sa ca „Drept între popoare”, numele Cardinalului român Iuliu Hossu va fi înscris pe „Zidul de onoare” din „Grădina Drepților între popoare”, lângă muzeul Institutului Yad Vashem din Ierusalim – Memorialul Victimelor Holocaustului.
Propunere înaintată Înaltului Tribunal de Dreptate
Primul pas s-a făcut la Roma, în 19 octombrie 2022, când, cu ocazia Audienței Generale din Piața „Sfântul Petru”, președintele FCER, Silviu Vexler, împreună cu Preasfinția Sa Claudiu Lucian Pop, Episcopul de Cluj-Gherla și Preasfinția Sa Cristian Crișan, Episcopul auxiliar al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș au prezentat proiectul Sfântului Părinte, primind binecuvântarea apostolică a Papei Francisc.
„Am avut deosebita onoare și plăcere să-i prezint Sanctității Sale, alături de conducerea Bisericii Române Unite, proiectul pe care l-am început împreună, de recunoaștere a celui care a fost Cardinalul Iuliu Hossu, ca «Drept între Popoare», pentru acțiunile desfășurate de domnia sa în perioada Holocaustului și, mai ales, pentru toate încercările sale, nu doar de a se poziționa împotriva acțiunii naziștilor din acea perioadă, dar și pentru ajutorarea și salvarea unui număr de evrei care trăiau în Cluj. În amintirea sa și în amintirea gesturilor făcute am demarat împreună cu Biserica Greco-Catolică această procedură, iar acum am avut onoarea și plăcerea să-i prezentăm Sanctității Sale demersul, dar mai ales să-i adresăm rugămintea de a ne acorda binecuvântarea sa pentru a putea merge mai departe”, a declarat, imediat după întâlnirea cu Papa, pentru Vatican News, președintele FCER, Silviu Vexler.
Nu există o durată standard de timp pentru finalizarea acestui proces. Urmează, după acest moment, procedurile tehnice și juridice, scrisorile comune și prezentarea tuturor mărturiilor, dovezilor.
Al doilea moment semnificativ cu privire la acest demers a avut loc la Blaj, în 28 octombrie 2022, la încheierea sesiunii ordinare de toamnă a Sinodului Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice. În cadrul sesiunii, Preafericitul Părinte Lucian Cardinal Mureșan, Arhiepiscopul Major al BRU și deputatul Silviu Vexler, care a participat în calitate de invitat, au semnat împreună documentul pentru începerea procedurii în vederea acordării titlului de „Drept între Popoare” Fericitului Cardinal Iuliu Hossu. Propunerea va fi analizată în continuare de o comisie condusă de un judecător de la Înaltul Tribunal de Dreptate (Înalta Curte de Casație israeliană).
Cine a fost Iuliu Hossu
Iuliu Hossu s-a născut la 30 ianuarie 1885, comuna Milaş care făcea parte din comitatul Cluj în acea vreme, acum din judeţul Bistriţa-Năsăud. A murit la 28 mai 1970 la Bucureşti. A început studiile în satul natal, numit în vremea aceea Milaşul Mare, apoi la gimnaziul luteran din Reghin, la liceul romano-catolic (clasa a IV-a), la Târgu Mureş, iar clasele V-VIII, la liceul confesional greco-catolic din Blaj. În 1904 şi-a început studiile teologice. În 1906 a primit titlul de doctor în Filosofie, iar în 1910 cel de doctor în Teologie. În ultimul an de studii, la 27 martie 1910, a fost hirotonit preot de episcopul Vasile Hossu.
În 1914, când începe Primul Război Mondial, a fost prezent pe front, ca preot militar în armata austro-ungară. La 3 martie 1917 a fost numit episcop în scaunul rămas vacant al Episcopiei de Gherla, ca urmare a decesului episcopului Vasile Hossu.
Tot Iuliu Hossu a fost cel care i-a înmânat Actul Unirii Regelui Ferdinand I. Părintele Gheorghe Breharu, vicar onorific greco-catolic de Gherla, unul dintre preoţii care au slujit în preajma Prea Sfinţitului, după Al Doilea Război Mondial, povesteşte că Iuliu Hossu avea „prezenţa nobilă a unui premier britanic interbelic“.
După 1948, pentru că s-a opus prigoanei comuniste împotriva greco-catolicilor, obligaţi să revină la ortodoxie, episcopul a fost arestat la domiciliu şi apoi întemniţat la Sighet şi Curtea de Argeş. În cele din urmă a avut domiciliu forţat la Mănăstirea Căldăruşani. A murit în 1970, la Spitalul Colentina.
Ultimele sale cuvinte au fost: „Lupta mea s-a sfârşit, a voastră continuă”.
Se încarcă comentariile...
