Superstiţii în luna lupilor: ce să faci ca să-ţi meargă bine. De ce trebuie să ţii cont ca să nu rămâi niciodată fără bani
0
Denumită popular Faur, Făurar sau Luna Lupilor, februarie este perioada în care gospodarii de la sate încep pregătirile pentru muncile câmpului, altoiesc pomii în livadă şi sădesc seminţe. Superstiţiile lui Făurar, nume luat după făurarii în fier care pregăteau plugul pentru arat, sunt legate de prevestirile despre vreme.
Pentru că are numai 28 de zile sau 29 în anii bisecţi, Faur este considerat fratele cel mic al lunilor anului, potrivit etnologului Ion Ghinoiu, autorul volumului ''Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român'' (2000). Conform datinei, în februarie se încheie şezătorile şi, împreună cu acestea, distracţiile tinerilor din serile şi nopţile lungi de iarnă. Luna februarie este marcată de două sărbători populare mai importante: Ziua Ursului şi Dragobetele.
Celebrat la 1 februarie pentru a proteja recoltele de stricăciunile insectelor, Trif Nebunul este patronul insectelor dăunătoare: omizi, lăcuste, viermi, gândaci, fiind sinonim cu Trif. În această zi, în calendarul bisericesc se celebrează Sfântul Mucenic Trifon.
Luna începe cu un obicei de care încă se ţine cont la sate, şi anume Gurbanul viilor. “În multe zone din ţară, bărbaţii ies în vie şi taie câteva corzi de vie, dezgroapă o sticlă de vin îngropată din toamnă, fac foc, apoi se ospătează, joacă si sar peste foc. De Gurbanul viilor, superstiţia spune că nu e bine să începi o lucrare, dacă nu dai ceva de pomană înainte. Femeile dau de pomană turte cu mălai pentru ca lăcustele, cărăbuşii şi alte insecte să nu le strice recolta”, spun specialiştii în etnografie şi folclor de la Muzeul Dunării de Jos din Călăraşi.
Sfânta care ajută oamenii nevoiaşi
Tot la începutul lunii februarie, pe data de 2, credincioşii sărbătoresc Întâmpinarea Domnului, cunoscută în popor şi sub denumirea de Stretenie. În tradiţia românească, Stretenia era văzută drept o sfântă, care ajuta oamenii nevoiaşi. Ziua de 2 februarie mai era şi sărbătoarea vitelor şi a babelor. Stretenia reprezintă divinitatea meteorologică răspunzătoare de modificările climatice de la începutul lunii februarie şi celebrată în ziua de 2 februarie, dată în care creştinii prăznuiesc Întâmpinarea Domnului.
Credinţa populară spune că în această zi este bine ca femeile să ducă prunci spre închinare la biserică. Atunci când copilul împlineşte 40 de zile de la naştere, mama îl aduce la biserică, la fel ca şi mama lui Iisus. in În numele familiei, ea îl dăruieşte ca ofrandă lui Dumnezeu şi-l închină la altar.
Credincioşii cinstesc icoana Maicii Domnului pentru spor şi sănătate în această zi. Acest obicei mai poartă numele de „Îmblânzirea inimilor împietrite” sau „ Profeţia lui Simeon”.
Haralambie, făcător de minuni
Haralambie ( Sf. Sfinţit Mucenic Haralambie) este sfântul mucenic celebrat la 10 februarie, făcător de minuni în Calendarul creştin şi patron al bolilor în Calendarul popular. Această sărbătoare se ţine pentru apărare de ciumă şi alte boli, pentru protecţia casei, a culturilor şi a animalelor. În această zi, se dau de pomană colivă, pâine, lumânări, iar la biserică se sfinţesc colaci şi grâu care împreună cu agheasma vor proteja animalele, păsările, culturile şi pomii fructiferi.
Vlasie, ocrotitorul gravidelor şi protectorul păsărilor
Pe 11 februarie, biserică îl celebrează pe Sfântul Vlasie sau Vlasii ori Vracii, care a trăit pe vremea împăraţilor romani Diocletian şi Licinus, aprigi prigonitori ai creştinilor. Pentru a se feri din calea acestora, se spune că sfântul s-a retras în munţi să se roage. Aici a tămăduit, prin rugăciune şi post, animale sălbatice bolnave, fapte ce i-au adus denumirea Vraci.
Sfântul Vlasie este în calendarul popular protector al păsărilor de pădure şi al femeilor gravide. De ziua lui, se spune că se întorc păsările migratoare, li s-ar deschide ciocul şi ar începe a cânta. Peste două săptămâni, pe data de 24 februarie, la Dragobete, se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează şi încep să-şi construiască cuiburile.
Găseşti ce ai pierdut
Se crede că Sfântul Vlasie dezleagă glasul păsărilor ca să cânte, iar despre cei care nu respectă această sărbătoare nu vor auzi, pe lumea cealaltă, cântecul păsărilor din rai, iar pe lumea aceasta păsările îi vor mânca semănăturile. De aceea, sărbătoarea este respectată mai cu seamă de către agricultori. Dar şi femeile gravide ţin aceasta sărbătoare pentru a naşte copii sănătoşi. Se mai spune că cine respectă această zi nu rămâne niciodată fără bani, iar cei care au pierdut ceva, vor găsi acel lucru dacă se vor ruga Sfântului Vlasie.
Dragobete este patronul autohton al dragostei şi al bunei dispoziţii, celebrat în data de 24 februarie. În unele tradiţii, el este considerat Cap de Primăvară, Cap de Vară, fiu al Babei Dochia şi cumnat cu eroul vegetaţional Lăzărică.
Vă recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
