FOTO Cum arătau clădirile şi străzile cu aspect de mahala din Buzăul ultimelor decenii

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Sursa: Buzaul vechi (Old Buzau)
Sursa: Buzaul vechi (Old Buzau)

Mai multe fotografii care pun în oglindă aspecte din oraşul Buzău surprinse la interval de câteva decenii, postate pe o pagină de socializare, arată urbanizarea intensivă pe care reşedinţa judeţului a suferit-o în comunism. Au dispărut clădiri şi străzi cu aspect de mahala, chiar din centrul oraşului. Din păcate, demolările au vizat şi construcţii monumentale.

Buzău a cunoscut în ultima sută de ani o dezvoltare rapidă, atât prin extinderea pe orizontală, cu noi cartiere, cât şi prin înlocuirea vechilor clădiri, cu construcţii înalte. Cele mai mari transformări s-au produs în centrul oraşului şi pe bulevardele Unirii şi Nicolae Bălcescu.

Cea mai importantă etapă de dezvoltare a Buzăului şi cea care a lăsat moştenire cele mai valororase edificii a avut loc pe durata mandatelor primarului Nicu Constantinescu, între 1883 şi 1905. 

Este cel care a comandat construirea în centrul oraşului a Palatului Comunal, care este şi astăzi clădirea-simbol a municipiului Buzăului.

Pe vremea acestuia s-au deschis, pe etape, artera de circulaţie Centrul Oraşului – Crâng, care s-a numit Bulevardul Parcului, iar din 1896, Bulevardul I.C. Brătianu, actualul Bulevard Nicolae Bălcescu, cea mai îndrăgită arteră a buzoienilor. 

buzau

Avea cinci benzi, banda principală, în centru, pe care circulau caleşti, trăsuri, docare, căruţe; două benzi în stânga şi în dreapta celei principale, care erau pentru pietoni, iar pe celelalte două exterioare se circula călare, pe cal.

În 1890, s-a construit Hala de Carne şi Peşte, actualul Bazar, după proiectul arhitectului Doru Boianovici iar un an mai târziu s-au deschis Bulevardul Gării şi Bulevardul Dumbravei, devenit Democraţiei, şi s-a pavat cu dale centrul oraşului. 

buzau

Circulaţia în oraş şi împrejurimi se făcea cu 60 de birje de piaţă şi 153 particulare, dintre care 47 de lux. În 1899 a fost instalat primul bec electric, în faţa Grădinii Publice. Investiţiile au încremenit multe decenii după anii 1900.

”Un raport despre starea străzilor în anii 1940-1941, consemnează că Buzăul este unul din oraşele ale cărui străzi au rămas rudimentare, excepţie făcând şoseaua natională care traversează oraşul prin mijlocul lui, pavată modern şi străzile Cuza Vodă (Târgului), b-dul Gării (fost Elisabeta Doamna), restul fiind pavate cu bolovani de râu, altele fiind adevărate drumuri de tară”, scrie istoricul Valeriu Nicolescu în monografia ”Buzău 575”.

buzau

Un jurnalist de la ”Reporterul" consemna la 24 octombrie 1930 că Iocuitorii din cartierul Mihai Viteazul trăiesc ca vai de ei. ”De când li s-a dat locurile pentru construirea de locuinţe nimeni nu s-a mai interesat de ei. Şi-au făcut câte un adăpost pentru ei şi familiile lor, dar au adus şi un bine oraşului populând o câmpie pe care se depozitau gunoaiele”, scrie Valeriu Nicolescu, în cartea sa.

Despre cartierul Regele Ferdinand, devenit 23 August, apoi N. Titulescu, se arăta în presă că este lipsit de străzi, localnicii rezolvându-şi problemele cotidiene cu mare greutate din cauza noroiului care este până la genunchi. 

”Cu titlul ‘Din mizeriile unui cartier oropsit‘, un reporter de la ‘Vocea Buzăului‘ consemna la 9 mai 1930: izolat între străzile Penteleu şi Vasile Lupu (Orizontului) cartierul Principele Carol îşi trăieşte amărât viata de mizerie impusă de nevoi ce nu-şi găsesc ecoul. Şantul acela numit ‘raion‘ este mereu plin de apă cu miros de invechită putreziciune care e un focar de infecţie, răspânditor al boalelor contaminoase.” Valeriu Nicolescu, ”Buzău 575”

După anii ‘50, autorităţile şi-au adaptat strategia de dezvoltare urbană la noile cerinţe sociale, importate odată cu comunismul, şi au început construcţia de blocuri încăpătoare, lipsite de orice valoare arhitectonică, în locul vechilor case. 

buzau

Astfel, şi-au făcut apariţia blocurile din cartierul Obor, de pe Aleea Trandafirilor, construite de sovietici, apoi s-a defrişat o parte din Crâng, pentru a permite dezvoltarea cartierelor de blocuri din zona bulevardului Nicolae Bălcescu, a fost început în anii ’70 remodelarea completă a străzii Unirii Sud.

Modernizarea excesivă a oraşului, în perioada comunistă, aproape că a dublat aria rezidenţială prin apariţia cartierelor Dorobanţi, Micro 14, Micro 5 şi Micro 3.

”În 1952, Buzăul a devenit oraş de subordonare regională, din 1961 având în administrare şi comunele Lipia, Mărăcineni, Merei, Scurteşti, Simileasca, Vadu Paşi, Verneşti şi Zoreşti. În 1963 s-a construit sediul Comitetului raional de partid (actualmente Consiliul judeţean), iar între anii 1974-1979, sediul actualei Prefecturi a judetului. Noile planuri de sistematizate de după 1968, când Buzăul a primit statutul de municipiu, au implementat soluţii care au avut ca efect apariţia noilor cartiere de locuinţe, unor întreprinderi gigant ce l-au transformat într-o citadelă urbană şi industrială”, scrie Valeriu Nicolescu în volumul monografic ”Buzău 575”.
buzau

Un grup de buzoieni pasionaţi de istorie şi colecţionari de fotografii vechi au creat pe Facebook o fotoarhivă extrem de relevantă pentru evoluţia oraşului. 

În fotografii apar vechile clădiri de pe strada Mare, din centru, demolate între anii ’50 şi ’70, pentru a permite construcţia blocurilor de pe Aleea Trandafirilor, parcul din faţa Tribunalului, pe care au fost ridicate mai multe blocuri cu patru etaje. 

Este ilustrată, de asemenea, zona din jurul Bazarului, cu străzi de pământ şi case în paragină, precum şi perimetrul pe care este acum Hotelul Pietroasa, care în perioada interbelică era ocupată de un şir de case specifice oraşelor din Muntenia.  

Buzău



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite