Bucureştiul a intrat în competiţia pentru titlul de Capitală Culturală Europeană. De unde vin cele 75 de milioane de euro care vor schimba radical faţa oraşului
0
Bucureştiul, alături de alte 12 oraşe din România, intră în competiţia pentru titlul de Capitală Culturală Europeană. Cele 13 oraşe îşi vor prezenta dosarul de candidatură în perioada 7-10 decembrie 2015. După această etapă de selecţie, juriul european independent va alcătui o listă scurtă din trei sau patru oraşe, urmând ca în septembrie 2016 să fie desemnată Capitala Europeană a Culturii 2021.
Şefii Primăriei Bucureşti, alături de oameni de cultură şi reprezentanţi ai mai multor asociaţii au prezentat marţi, 27 octombrie, o schiţă a proiectului conceput pentru a participa la competiţia pentru titulatura de „Capitală Culturală Europeană 2021“.
Strategia şi, în acelaşi timp, sloganul cu care Bucureştiul se va prezenta în faţa juriului european independent poartă denumirea de „Oraşul in-vizibil“. Este vorba despre un proiect întins pe câteva sute de pagini, care prezintă atât „o radiografie a societăţii culturale”, cât şi viziunea specialiştilor asupra modului în care se poate dezvolta cultural Bucureştiul pentru a putea câştiga competiţia în care s-au mai înscris alte 13 oraşe din România.
Cartea descrie situaţia culturală actuală a Bucureştiului, precum şi proiectele ce urmează a fi puse în aplicare. Primarul Capitalei spune că cel mai important lucru este deconcentrarea evenimentelor din zona centrală a Bucureştiului, astfel încât inclusiv zonele periferice să poată avea acces la cultură.
“E important ca acest concept de consumator de cultură să fie extins şi la nivelul periferiei Capitalei. Pentru mine ca şi administrator al oraşului, dezvoltarea culturii reprezintă o prioritate, dacă vreţi modul de deconcentrare a tuturor evenimentelor care se petrec preponderent în zona centrală a oraşului“, a explicat Ştefănel Dan Marin, primarul interimar al Bucureştiului.
Proiectul Bucureşti 2021 este cel mai important demers efectuat de Centrul Cultural al Oraşului Bucureşti, numit generic ARCUB, care încearcă să fie un liant între sectorul independent şi instituţiile statului.
Astfel, în decursul a şase ani, Bucureştiul ar urma să primească primii 75 de milioane de euro dintre care 90% sunt sume provenite din sectorul public, iar 10% reprezintă bani care vor veni de la sectoarelor private.
Alături de reprezentanţii ARCUB, mai lucrează un grup sub numele Curatorium alcătuit din manageri culturali care se ocupă de procesul de candidatură. În timp, acest grup ar trebui extins cu locuitori ai capitalei care să se implice activ în dezvoltarea oraşului. Anca Ioniţă, coordonator Curatorium Bucureşti 2021, enumeră cinci motive pentru care Bucureştiul ar trebui să devină capitală culturală europeană.
„Noi am estimat că bugetul necesar pentru Bucureşti este de 75 de milioane de euro. Aceşti bani vin de la bugetele locale, pentru că primăriile din Capitală şi-au luat angajamentul să ofere aceşti bani. Desigur, este vorba despre circa 90%, restul banilor venind din diferite sponsorizări“, susţin reprezentanţii Arcub.
Cinci motive prezentate de Arcub pentru care Bucureştiul trebuie să devină capitală culturală europeană:
1. zonele periferice trebuie sa beneficieze şi ele de acces la cultură
2. bucureştenii trebuie să cunoască istoria oraşului şi să îşi refacă astfel legătura emoţională cu propriul oraş
3. Bucureştiul trebuie să îşi recapete identitatea ca oraş al Europei
4. arta contemporană din Bucureşti trebuie să iasă din anonimat, de unde şi numele de “Oraşul in-vizibil”.
5. titlul de capitală europeană a culturii va încuraja Bucureştiul să creeze şi nu doar să consume
Oficialii ARCUB au prezentat, în cadrul conferinţei de presă organizată la sediul asociaţiei, atuurile oraşului Bucureşti în competiţia pentru titulatura de Capitală Culturală Europeană. Principalul avantaj ar fi potenţialul creativ despre care cei implicaţi în proiect susţin că este uriaş.
Întrebată care ar putea fi atuurile oraşului Bucureşti în faţa celorlalte oraşe care candidează la titlul de Capitală Culturală Europeană, Mihaela Păun, directorul ARCUB, a precizat faptul că potenţialul creator al Bucureştiul este foarte mare.
Într-un oraş atât de mare în care diversitatea culturală este uriaşă, şansele de reuşită sunt mult mai mari. De asemenea, capacitatea de primire a turiştilor este mult mai mare, în condiţiile în care în 2021 ar fi aşteptaţi aproximativ cinci milioane de vizitatori. După cum spune Mihaela Păun, unul dintre beneficiile majore pe care l-ar putea aduce titlul de Capitală Culturală Europeană ar fi dezvoltarea turismului, nu doar în 2021, ci şi pe termen lung.
Directorul ARCUB a precizat că nu doar anul 2021 ar fi important pentru Bucureşti, ci mai ales drumul parcurs până acolo. Aceşti 6 ani în care oraşul se va dezvolta din toate punctele de vedere îşi vor pune amprenta asupra Bucureştiului, aşa cum şi-au pus amprenta şi asupra Sibiului, atunci când, în 2007, a fost desemnat Capitală Culturală Europeană.
Se încarcă comentariile...
