FOTO Lumină sfântă de la lăcaşurile de cult care spun o poveste ori de câte ori îşi deschid porţile. Cele mai frumoase mănăstiri şi biserici din Brăila

Biserica Greacă în anul 1929. FOTO: ARHIVELE NAŢIONALE

Cele mai cunoscute lăcaşuri de cult din judeţul Brăila, cele ce au parte în aceste zile şi de mulţi pelerini care vin să se mărturisească, să ia lumina sfântă şi să se bucure de binecuvântarea prelaţilor, sunt Biserica Greacă din municipiu, Mănăstirea Măxineni şi Mănăstirea Lacu Sărat.

Biserica Greacă are trei altare şi o poveste ce a făcut-o cunoscută în toată lumea: în prima vineri de după Paşte, aici ţâşneşte Izvorul Tămăduirii de sub unul dintre altare.

Piatra de temelie a Bisericii Greceşti a fost pusă la data de 8 septembrie 1863, cu aprobarea lui Alexandru Ioan Cuza. Ridicată după un plan al arhitectului Avraam Ioanidis, din Brusa (Asia Mică), biserica a avut meşteri zidari aduşi tocmai din Italia.

Materialele folosite au fost tot din Italia. La acea dată, 300 de fruntaşi greci din Brăila, reuniţi în clubul lui Ioan Rally (actualul Teatru Maria Filotti) au decis înfiinţarea unei „comunităţi a coloniştilor eleni", având ca prim obiectiv ridicarea unei biserici somptuoase, pentru ei şi pentru navigatorii celor 800 de corăbii greceşti ce soseau anual în Portul Brăilei.

Sfinţită de PS Melchisedec al Dunării de Jos, în 1872, biserica era unică în această parte a Europei, devenind în scurt timp un simbol al oraşului.

Pictura a fost realizată de către Gheorghe Tattarescu, grecul C. Liochis şi pictorul Belizarie, în trei etape, iar uriaşele candelabre sunt din cristal de Boemia. 

Catapeteasma, lucrată în foiţă de aur, este opera meşterilor aduşi de la Constantinopol.De câţiva ani, biserica a devenit loc de pelerinaj la Izvorul Tămăduirii.

Mănăstirea Măxineni

În fiecare an la Mănăstirea Voievodală Măxineni, în ziua în care Biserica Ortodoxă sărbătoreşte hramul Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, sute de oameni din comuna Măxineni dar şi din municipiile şi oraşele vecine vin pentru a participa la slujbă şi pentru a se închina la rămăşiţele sfinte. Tot în fiecare an sunt aduse la Mănăstire moaştele unui Sfânt slăvit de Biserica Ortodoxă iar acest lucru a contribuit din plin la mărirea numărului de credincioşi care vin la sărbătoarea sfântului lăcaş de cult.

„Mănăstirea a fost ctitorită în anul 1637 de însuşi Matei Basarab, voievodul Ţării Rumuneşti, cum figureză în ceaslovul nostru. Este numită Mănăstire Voievodală deoarece, fără excepţie, toţi voievozii, până la Alexandru Ioan Cuza inclusiv au făcut danii acestui lăcaş de cult", ne-a explicat stareţul Camil Gabriel Gherguş sau aşa cum i se spune pe numele său duhovnicesc, Dosoftei.

Călugării care slujesc aici au o dublă bucurie în acest an. În primul rând, pentru că în anul care a fost declarat Anul Crezului Ortodox, au fost aduse moaştele Sfântului Ierarh Nicolae.

„Sfâtul Ierarh Nicolae a participat la cele două mari sinoade al bisericii creştine de la Niceea şi Constantinopol, fiind unul dintre cei 318 clerici care au consfinţit atunci păstrarea tradiţiilor bisericii orientale", ne-a explicat stareţul Dosoftei.

Biserica veche, cea construită în anul 1637, prinde din nou contur, fiind în curs de restaurare.

Mănăstirea Lacu Sărat

Situată la şase kilometri depărtare de municipiu, Mănăstirea „Sf. Mare Muceanic Pantelimon" a fost fondată pe 27 iulie 1996.

Trei ani mai târziu, PS Casian şi ÎPS Petru, mitropolitul Basarabiei, au sfinţit biserica aşezământului, realizată toată din lemn. Oază de rugăciune şi reculegere pentru maici, dar şi pentru credincioşii care-i calcă pragul, mănăstirea este înconjurată de un parc de 40 de hectare.

Maicile lucrează în atelierul de broderie bizantină şi în cel de încondeiat ouă. Totodată, se ocupă de grădinărit şi confecţionează suveniruri. An de an, sute de credincioşi se roagă pentru vindecare Sfântului Pantelimon.