Consiliul Judeţean Brăila vrea să transforme un aerodrom militar într-un aeroport civil

Consiliul Judeţean Brăila vrea să transforme aerodromul fostei unităţi militare din Ianca într-un aeroport pentru avioane de marfă şi de pasageri.

Terenul şi hangarele fostei unităţi militare de la Ianca, unde a funcţionat un aerodrom, vor trece în administrarea Consiliului Judeţean Brăila. Fostul aerodrom este la 50 de kilometri de municipiul Brăila şi poate fi uşor transformat în aeroport civil.

Baza militară de la Ianca a intrat în restructurare în anul 2005. Conducerea Ministerului Apărării a considerat că nu mai are nevoie de aerodromul Ianca, deşi acesta era, înainte de 1989, una dintre cele mai bune unităţi de aviaţie din România. “Era un aerodrom de faimă, era bătaie printre ofiţeri să prindă o repartiţie aici. Ianca era aerodromul de rezervă pentru Feteşti – dacă un avion militar nu putea ateriza la Feteşti, el ateriza la Ianca. După acelaşi sistem, Feteşti era aerodromul de rezervă pentru Kogălniceanu”, ne-a explicat un fost ofiţer. Pe aerodromul Feteşti aterizează şi acum avioane MiG 21 LanceR, iar în perspectivă aici ar putea fi aduse avioane F-!6, dacă ele vor intra în dotarea Armatei Române. Conform protocolului încheiat între MApN şi Consiliul Judeţean Brăila, MApN va putea continua să utilizeze pistele aerodromului Ianca, “în caz de necesitate”  - deci tot ca aerodrom de rezervă. Pistele sunt în stare bună şi au fost folosite ocazional şi de avioane de transport de mari dimensiuni, tip C 130 Hercules. Ultimele avioane militare care au folosit aerodromul Ianca au fost aeronave de antrenament de tip IAR 99.

Cazarma 906 Ianca a fost trecută din administrarea MApN în administrarea Consiliului Judeţean Brăila prin Hotărârea de Guvern 1269 / 2007. În momentul predării terenurilor s-au constatat neconcordanţe între suprafaţa reală şi cea din acte, fapt ce a impus noi măsurători şi un nou act normativ de transfer al terenurilor. Proiectul noii Hotărâri de Guvern este acum pe site-ul MApN. Conform acestui proiect, CJ Brăila va primi în mod gratuit un teren în suprafaţă de 4.265.378 metri pătraţi, plus un al doilea teren, cu suprafaţa de 290.866 metri pătraţi, reprezentând “pista de aviaţie, bretele şi căi de rulare”. Fostul aerodrom include patru hangare cu suprafaţe de câte 1.200 metri pătraţi, o pistă cu lungimea de 2.800 metri, un bloc cu 72 de apartamente destinate cazarii personalului, precum şi o clădire administrativă cu toate utilitatile - gaze, electricitate, apa potabilă, canalizare, căi de acces şi parcări. CJ Brăila ar intenţiona să dezvolte aici un aeroport pentru avioane charter mici şi mijlocii, care să faciliteze tranzitul de pasageri şi marfă spre oraşele Brăila şi Galaţi. În acest moment, singurele aglomerări urbane din România care nu dispun de un aeroport sunt municipiul Braşov şi zona Galaţi – Brăila.

Aerodromul Ianca are şi o valoare simbolică, fiind locul unde s-a realizat primul zbor reactiv din istoria Armatei Române, în anul 1951, cu un avion de vânătoare IAK 23 pilotat de Aurel Răican. În anul 1952, decolând tot de la Ianca, tot pe un IAK 23, pilotul Dumitru Balaur a realizat prima interceptare reală a unui avion inamic – o aeronavă sovietică de cercetare tip IL 28. În zilele noastre, simbolul oraşului Ianca, amplasat în centrul localităţii, este un avion MiG 15 pe care a zburat generalul Balaur.