Superba poveste a bobului de grâu, spusă într-un documentar de un student de 21 de ani. Acţiunea se petrece într-unul dintre cele mai frumoase sate româneşti

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Iosif Ciunterei, un student de 21 de ani, lucrează la un film documentar în care vrea să spună povestea bobului de grâu, de la semănat şi până când se transformă în pâine. Documentarul surprinde atât obiceiurile agrare, cât şi tradiţiile care însoţeau procesul de cultivare a grâului.

Un film vine să surprindă povestea bobului de grâu, de la semănat şi până când era recoltat şi transformat în pâine. Ideea şi proiectul aparţin nu vreunui mare cercetător, ci unui student de la Etnologie de doar 21 de ani. Iosif Ciunterei este îndrăgostit de satul românesc, cu toate tradiţiile sale, pe care încearcă să le scoată din anonimat de mai mulţi ani, cu ajutorul documentarelor şi evenimentelor. 

Filmul documentar are ca punct de pornire cercetarea realizată de părintele sociologiei româneşti Dimitrie Gusti, acum mai bine de 80 de ani. Părintele sociologiei româneşti Dimitrie Gusti a vizitat localitatea Şanţ în 1935 şi 1936, după ce timp de mai mulţi ani, echipele sale au poposit câte o lună în mai multe sate din ţară, punând bazele a ceea ce  mai apoi avea să se numească metoda monografiei sociologice, metodă de investigare a realităţii sociale. 

Echipele erau coordonate de Fundaţia Culturală Regală ”Principele Carol” şi de cele mai multe ori însoţite de Dimitrie Gusti, care a ajuns să o conducă. În filmul care înfăţişează localitatea Şanţ sunt surprinse şi echipele de specialişti, în frunte cu Dimitrie Gusti.

Părintele sociologiei îşi propunea prin aceste vizite să surprindă starea de sănătate a satului românesc şi să vină cu soluţii de îmbunătăţire acolo unde era cazul. S-a vizat o acţiune propriu-zisă de însănătoşire a satului incluzând măsuri terapeutice, anchete sanitare sau chiar măsuri de ordin edilitar. Studenţii şi tehnicienii care l-au însoţit pe Dimitrie Gusti s-au pus pe treabă şi au asanat fântâni, au construit toalete, platforme pentru gunoi sau chiar cimitire de animale.

image

Iosif Ciunterei porneşte de la cercetarea lui Dimitrie Gusti, în care este surprinsă cununa grâului, marcată în septembrie, la recoltă. Acest moment este însă completat cu date obţinute de Iosif după ore multe petrecute în bibliotecă. 

„E practic o transpunere a unei cercetări a lui Dimitrie Gusti din anul 1935, de la Şanţ. El a cercetat doar cununa grâului, obicei practicat în luna septembrie. Am avut de făcut o muncă titanică în bibliotecă, să aflu obiceiurile şi tradiţiile despre semânat. Filmul vrea să se ducă mai departe, de la sămânat până când grâul se transformă în pâine”, explică Iosif Ciunterei. 

image

Studentul a început filmările în luna aprilie, acestea urmând să se întindă până în luna septembrie a acestui an. În proiect e deocamdată implicat doar el, un cameraman şi mai multe persoane din comuna Şanţ, care şi-au pus la dispoziţie casa pentru a se filma acest documentar şi s-au oferit să „joace” rolurile ţăranilor. 

Demersul a fost susţinut şi de primarul comunei Şanţ, Ioan Szabo, care a sponsorizat proiectul lui Iosif Ciunterei. Obiceiurile pe care le ia în calcul Iosif se practicau în zona de munte din Bistriţa-Năsăud în urmă cu 100-150 de ani, iar acum mai există doar în...cărţi. 

Boii pentru filmări, aduşi din altă comună 

Mai mult, studentul a fost nevoit să aducă doi boi cu jugul aferent de la 10 kilometri distanţă, din comuna Rodna, pentru că în Şanţ nimeni nu mai are boi. Şi cântecele pe care le vor interpreta personajele filmului său pentru a scoate în evidenţă obiceiurile de la semănat şi recoltat sunt culese tot din cărţi vechi. 

„Filmul l-am început intenţionat cu o ceartă în familie. Pentru că ţăranul mergea la muncă certându-se, iar munca unea familia. Până seara familia era împăcată. Nu am vrut să idealizez foarte tare ideea ţăranului român, cum au făcut-o scriitorii”, explică studentul de 21 de ani. 

În momentul de faţă, singurul obicei care are legătură cu cultivatul grâului şi care se mai păstrează în zonă este sfinţitul animalelor înainte de a merge cu ele la muncă. Cât despre grâu, acesta nici nu prea se mai cultivă în zonă. Puţinii cultivatori de grâu apelează la unelte şi utilaje moderne pentru a semăna şi recolta grâul. 

Vă mai recomandăm:

Un tânăr bistriţean vrea să cultive cânepă pentru a face costumul tradiţional ţărănesc, dar s-a încurcat în iţe din cauza DIICOT

Studentul din Bistriţa îndrăgostit de sate, care a înviat cele mai mai frumoase obiceiuri de la ţară. „Claca popii” va ajunge subiect de documentar

Bistriţa

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite