Cum s-a îmbogăţit un consilier PSD pe spatele statului. Teren vândut de 35 de ori mai scump cu dispensă de la primărie

Consilierul judeţean băcăuan Eugen Ochenatu (56 de ani) de ani a cumpărat în 2004 un teren de 3.500 de metri pătraţi de la primărie, în apropierea izvoarelor minerale din comuna Sărata, pentru a realiza o bază turistică şi de tratament. Deşi nu şi-a respectat obligaţia, iar terenul este gol şi acum, Primăria Sărata a închis ochii când acesta a vândut recent terenul de 35 de ori mai scump faţă de preţul iniţial.

Un consilier judeţean băcăuan a vândut un teren pe care l-a cumpărat în 2004 de la primărie cu 2.000 de euro, cu suma de 68.500 de euro, deşi avea obligaţia, prin contract, să realizeze aici o bază de tratament, de pe urma căreia să se dezvolte comuna.

Totul a fost posibil, cu complicitatea fostului primar şi al actualului primar al comunei Sărata (soţ şi soţie), care nu au reziliat contactul, ci mai mult, i-au eliberat un document, care atestă că terenul este liber de sarcini, necesar la notar.

Întreaga tranzacţie a fost reclamată procurorilor, care au început deja cercetările, pentru fals în documente şi abuz în funcţie.


Actuala primăriţă a comunei Sărata, Irina Argatu, alături de controversatul episcop Ioachim Băcăuanul

Teren cumpărat în rate, în scop turistic

Pe 19 ianuarie 2004, între Primăria Nicolae Bălcescu şi firma administrată de Eugen Ochenatu se încheie un contract de vânzare-cumpărare, prin care o bucată de pământ de 3.500 de metri pătraţi, aflată în apropierea izvoarelor sărate şi sulfuroase, cu efecte curative, este vândută cu suma de 6.100 de lei (61 de milioane de lei vechi, când 1 euro valora 27.000 de lei vechi).

Câteva luni mai târziu, zona în care se află terenul a intrat în componenţa comunei Sărata, înfiinţată în mai 2004. Potrivit contractului: „Terenul se vinde în scopul realizării de investiţii în construcţii şi anexe productive şi gospodăreşti şi dotări tehnico-edilitare pentru desfăşurarea de activităţi economice din gama agroturism, bază de tratament pentru afecţiuni reumatice, cu spaţii de cazare şi alimentaţie publică şi prestări de servicii medicale de specialitate“.


Consilierul judeţean care s-a îmbogăţit pe spatele statului român FOTO Mircea Merticariu

Terenul cumpărat de Ochenatu în 2004 a rămas gol până în ziua de astăzi, deşi avea obligaţia, sub sancţiunea anulării actului de vânzare cumpărare, să realizeze investiţiile.

„Contractul trebuia anulat în instanţă şi cerute daune încă din 2008. Atunci, consilierul Ochenatu era la PDL şi l-a susţinut la alegeri pe primarul de atunci, Vasile Argatu, soţul actualei primăriţe, Irina Argatu. Conform clauzei din contract, trebuia realizată acea bază de tratament, pentru care, în mod expres primăria i-a vândut terenul“, afirmă Viorel Haidău, specialist în cadastru, care a lucrat la Primăria Sărata din 2004 până în 2007.

Viorel Haidău, specialistul în cadastru care a "mirosit" afacerea făcută de consilierul Eugen Ochenatu

Eugen Ochenatu: „Să lăsăm organele statului să-şi facă treaba, nu cred că e treaba presei“

În decembrie 2014, consilierul Ochenatu vinde terenul cu 68.500 de euro, la care s-au adăugat taxele notariale. Vânzarea a fost posibilă, cu complicitatea Primăriei Sărata, condusă de Irina Argatu, care i-a eliberat acestuia un certificat fiscal, prin care se atestă că nu are datorii iar terenul este liber de sarcini. Mai mult, prin declaraţie pe propria răspundere, acesta a spus în faţa notarului, că terenul poate fi vândut fără probleme. „Am făcut plângere penală primarului Irina Argatu la Parchetul Judecătoriei Bacău, iar în aceste zile se fac audieri de către ofiţerii Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Bacău. Sunt mai multe încălcări ale legii, uz de fals, abuz în serviciu. Primarul i-a eliberat o adeverinţă, prin care l-a favorizat pe Ochenatu. Ştia că acest teren este grevat de anumite obligaţii“, afirmă Ion Elisei, din comuna Sărata, care i-a făcut plângere consilierului judeţean în numele Asociaţiei Sociale Sărata.

Viorel Haidău, fost specialist în primărie, afirmă că Eugen Ochenatu nu se află la prima afacere publică dubioasă. „El este obişnuit cu astfel de manevre. A primit în acelaşi mod „beciul Fodor“ al familiei de moşieri dar şi moara cu ciocănele, de la Primăria din Nicolae Bălcescu, deşi acestea trebuiau date adevăraţilor proprietari, care aveau titluri.

Consilierul Eugen Ochenatu pare să fi uitat de clauzele contractului din 2004, prin care a primit terenul din apropierea izvoarelor. „Nu aveam voie să schimb destinaţia. Nu i-am schimbat-o. Nu aş putea să vă spun preţul cu care l-am vândut. Lăsaţi organele statului să-şi facă treaba. Eu zic că aşa e corect, ce treabă are presa? Dacă am greşit, să plătesc“, a spus acesta. Primarul Irina Argatu nu a răspuns apelurilor telefonice.

Afaceri dubioase, cu terenuri şi mori, cu complicitatea instituţiilor

Consilierul Eugen Ochenatu nu este prima oară în centrul unor scandaluri publice. În 2008 deţinea o moară de furaje în aceeaşi comună, care funcţiona fără probleme deşi nu avea niciun fel de autorizaţie. Instituţiile statului au aflat din presă de moara ilegală. În 2012, numele său a fost implicat într-un scandal de fraudă electorală iar în toamna aceluiaşi an a candidat pentru Camera Deputaţilor, din partea Alianţei România Dreaptă. După eşecul din alegeri, a trecut la PSD, iar Consiliul Judeţean Bacău, condus de social democraţi i-a atribuit câteva contracte de peste 200 de mii de euro, pentru fabrica de panificaţie pe care o deţine în comuna Măgura, cu instituţiile din subordine, Direcţia pentru Protecţia Copilului şi Asistenţă Socială şi Spitalul Judeţean de Urgenţă.

Consilierul judeţean băcăuan are şi o avere frumoasă, potrivit ultimei declaraţii depuse. Are mai multe terenuri în Sărata, de 3,85 hectare, unul în municipiul Bacău, de 25 de metri, dar şi 11 hectare la Radomireşti. Are spaţii comerciale în Bacău şi Sărata, un apartament, o casă de vacanţă dar şi alte imobile. Eugen Ochenatu declară şi tablouri în valoare de peste 40 de mii de euro, dar din acelaşi act au dispărut cinci autovehicule. Eugen Ochenatu este de 20 de ani consilier judeţean iar în perioada 1987-2013 a ocupat funcţia de director al Automobil Clubul Român (ACR).