Şantier uriaş de betoane la doi kilometri de centrul unui oraş din Transilvania. Proiect abandonat de Hidroelectrica
0
O investiţie abandonată de compania Hidroelectrica se află la doar doi kilometri de centrul municipiului Sebeş, pe râul cu acelaşi nume. Şantierul unui viitor „lac redresor” cu hidrocentrală a fost conservat după ce s-au cheltuit milioane de euro.
Şantierul este abandonat de mai bine de 10 ani. Ultima licitaţie organizată a fost în 2009, când s-a alocat suma de 52 de milioane de lei pentru etapa a II-a a proiectului, care, însă, nu a fost finalizată niciodată.
Hidroelectrica a intrat în procedură de insolvenţă în 2012, lucru care a afectat şi investiţia de la Sebeş. În 2016, compania de stat a ieşit din insolvenţă, dar ”lacul redresor” de la Sebeş a rămas tot la stadiul de betoane şi fier vechi.
O referire la acest proiect apare în raportul de activitate al consiliului de administraţie al companiei aferent anului 2020: ”Lac redresor Sebeş - s-a efectuat şi aprobat recepţia la stadiul fizic a celor două obiective de investiţii, s-au eliberat garanţiile de bună execuţie, s-a elaborat Caietul de Sarcini pentru contract «la cheie» în vederea finalizării lucrărilor rest de executat şi se vor scoate la achiziţie lucările rest de executat într-o formă optimizată”.
Pe SEAP nu apare nicio licitaţie în legătură cu proiectul de la Sebeş, după anul 2020. Pentru realizarea barajului hidroelectric a fost nevoie de devierea cursului râului Sebeş. În timp, acest lucru a dus la erodarea malurilor şi la prăbuşirea unor porţiuni de pământ.
Foto Adevărul
Tot din cauza devierii cursului râului Sebeş a scăzut şi nivelul pânzei freatice ceea ce determină, la rândul său, uscarea copacilor şi vegetaţiei din întreaga zonă, fapt ce afectează şi fauna din arealul respectiv. O parte din terenul pe care s-a construit microhidrocentrala aparţine domeniului public al municipiului Sebeş, fiind concesionat prin două hotărâri ale Consiliului Local Sebeş - în 2006. Iniţial s-a concesionat în favoarea Hidroelectrica SA suprafaţa de 23,30 hectare pe perioada realizării investiţiei Lac redresor Sebeş etapa I - în zona Parc Arini.
Ulterior, suprafaţa de teren concesionată a crescut cu încă 18,50 hectare cu condiţia ca ”la recepţionarea lucrării terenul ocupat de canalul de deviere a apelor şi de organizarea de şantier să fie trecut în administrarea Consiliului Local Sebeş pe bază de protocol”.
Foto Adevărul
Lacul redresor a fost proiectat cu scopul de a regularizare a debitelor de apă provenite de la hidrocentrala şi lacul de acumulare Petreşti, situate în amonte. ”Ideea materializării proiectului de o asemenea anvergură a fost impusă de faptul că, în decursul mai multor ani, apa râului Sebeş a provocat grave eroziuni ale malurilor, care au avut ca efect prăbuşirea deversorului şi a prizei vechi de apă ce alimenta ştrandul din Parcul Arini, lacul din Parcul Central al oraşului.
În cea de a doua etapă a lucrării, urmează să fie instalată o microhidrocentrală ce va furniza energie electrică pentru Sistemul Energetic Naţional iar finalizarea acumulării va permite realimentarea cu apă a ştrandului din Parcul Arini ca şi a lacului din Parcul Central şi va face posibilă curgerea apei pe rigolele municipiului”, astfel era motivată investiţia în documentele Hidroelectrica din urmă cu peste 10 ani.
Pentru Primăria Sebeş, situaţia a devenit complicată. Reprezentanţii instituţiei afirmă cu investiţia ar trebui finalizată, în primul rând, pentru reglarea debitului apei care este unul haotic din cauză că nu au fost montate stăvilarele care ar controla puterea de curgere şi eroziune. Pentru a se evita posibile accidente, au fost montate montat indicatoare de atenţionare pe drumul public care se află aproape de râul Sebeş, în zona investiţiei.
Se încarcă comentariile...
