Orga de piatră a Apusenilor. Muntele spectaculos format din coloane uriaşe de bazalt
0O rezervaţie naturală poate fi considerată o veritabilă ”orgă de piatră” a Apusenilor. Accesul turiştilor este relativ simplu, iar o excursie până aici merită efortul, pentru că imaginile sunt spectaculoase.
Detunata Goală are zone lipsite de pădure, cu pereţi stâncoşi de o splendoare aparte prin ale lor coaste de andezit-bazalt. Peretele de stâncă are înălţimea de 75 metri. O mare trenă de grohotiş, formată din fragmente ale coloanelor de rocă desprinse din masivul de piatră este impresionantă în sine, atât prin masa uriaşă acumulată aici cât şi prin dimensiunea acestor coloane căzute. Există o potecă ce permite accesul rezonabil de facil în zona de maximă spectaculozitate.
Aria protejată, remarcabilă prin prezenţa coloanelor de bazalt de formă prismatic-hexagonală, aflată în nesfârşita înşiruire de culmi ale Munţilor Metaliferi, un vârf, relativ modest ca altitudine, reprezintă împreună cu „Detunata Flocoasă” (1265 m), puncte de mare atracţie turistică. În timp ce „Detunata Flocoasă” îşi datorează numele pădurii de molid care o acoperă, nu oferă prea multe posibilităţi de examinare geologică, „Detunata Goală” (1048 m), lipsită de pădure, dezvăluie spectaculoasa fizionomie magmatică
Declarată rezervaţie încă din 1936, Detunata Goală oferă probabil cele mai atrăgătoare peisaje din Carpaţi, datorită aspectului său cu totul neobişnuit. Conform studiilor, reprezintă iviri de bazalte, sub forma unor măguri vulcanice. Are la bază păduri de conifere şi o surpafaţă gigantică de bazalte prăbuşite, de-a dreptul impresionantă. Şi, cum îi spune numele, este golaşă, ceea ce îi sporeşte monumentalitatea. Peretele vestic e constituit din stive de coloane cenuşiu-negricioase de bazalt, formând, parcă, o splendidă şi gigantică orgă de biserică.
”Farmecul ascuns al Detunatei Goale, însă, ţine de faptul că surprizele plăcute ale călătoriei încep cu mult înainte să ajungeţi în vârf. Adică din pădure. Pe lângă faptul că poteca e teribil de pitorească, cu trepte naturale din rădăcini de brad şi cu cetini care coboară, uneori, până la nivelul ochilor, pădurea ascunde un secret ştiut de puţini. Foarte aproape de poalele Detunatei, cât eşti încă între brazi, poţi observa un gheţar cu fenomen invers. E vorba despre un pârâu care, paradoxal, îngheaţă în aprilie, rămânând astfel până la terminarea sezonului cald”, spune ghidul de călătorii Florian Rareş Tileagă.
La fel ca aproape toate monumentele naturale din Apuseni, şi Detunata Goală are o legendă. Se povesteşte că în aceste locuri trăiau uriaşi şi zâne, ducând lupte aprige pentru stăpânire. Se zice că mai marele uriaşilor avea un fecior viteaz, ce colinda codrii ca să doboare cumplitele jivine. Într-o noapte, feciorul aţipeşte sub un brad, dar tresare la auzul unei doine. Într-o poieniţă cânta o fecioară, nimeni alta decât una dintre zâne. Tânărul o îndrăgeşte pe loc, vrând cu tot dinadinsul să o cunoască. Într-o zi, mai marele uriaşilor îşi urmăreşte băiatul în pădure şi astfel o ucide pe fată cu o lovitură de sabie. Înnebunit de durere, băiatul sfâşie cu un pumnal inima tatălui, iar atunci baierele cerului se dezlănţuie lovind munţii şi văile. Pământul se cutremură, limbi de foc ţâşnind din adâncuri, înghiţind trupurile îndrăgostiţilor răpuşi şi devorând până şi pe ultimul dintre uriaşi. Flăcările se preschimbă în stane de piatră şi se pot vedea şi astăzi, oamenii spunându-le „Detunate”.
”Detuna Flocoasă” este în imediata apropiere a Detunatei Goale
Ca să ajungi la Detunata Goală, trebuie ales ca punct de pornire localitatea Bucium din Munţii Metaliferi. Pornind cu maşina din Alba Iulia pe drumul naţional DN 74, trecând prin Zlatna traversând Pasul Bucium (915 m) până la satul Cerbu (situat la 6 km sud-vest de Abrud) la 7 km depărtare se află comuna Bucium (sinonim instrumentului muzical ”tulnic” folosit de păstorii din regiunile de munte). De acolo, în dreptul primăriei, se desprinde un drum forestier la stânga, ce urcă printre case. După 500 m, se trece podeţul peste pârâul Şesii, în dreptul indicatorului turistic, şi se urcă pe drumul de munte care va trece de-a curmezişul unei păşuni, până la pădure. De acolo, se face dreapta pe un drum îngust şi se ajunge la „Popasul Fefeleaga”, de unde se continuă pe cărarea care duce în codru. La primul pârâiaş care taie drumul, se face stânga şi se urmează marcajul turistic din pădure, care ghidează călătorul până sus, pe serpentine, spre vârful Detunatei Goale.
În 1852 – Frantz Joseph (împărat al Austriei) a urcat la Detunata. Printre alte personalităţi care au văzut şi le-a plăcut Detunata se numără şi Regele Ferdinand I de Hohenzollern, Regele Mihai, Avram Iancu, Gheorghe Dima, Vasile Goldiş, George Bariţiu, Timotei Cipariu, Axente Sever etc.