Alburnus Maior solicită în justiţie suspendarea actului prin care Ministerul Culturii a stopat înscrierea Roşiei Montane pe lista UNESCO

Asociaţia Alburnus Maior a acţionat în judecată Ministerul Culturii la Curtea de Apel Alba Iulia şi a solicitat suspendarea executării actului administrativ emis de ministrul George Ivaşcu, privind cererea de amânare a procedurii de includere a sitului Roşia Montană pe Lista patrimoniului mondial UNESCO

Procesul cu obiect ”suspendare executare act administrativ” a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia în 12 iunie 2018. Instanţa a luat în discuţie cauza luni, 25 iunie, dar a amânat pronunţarea unei decizii pentru vineri, 29 iunie. O decizie executorie a justiţiei în data de 29 iunie este foarte importantă având în vedere că în aceeaşi zi, în Bahrein, Comitetul pentru Patrimoniul Mondial UNESCO începe analiza în urma căreia vor fi alese cele nouă situri ce vor fi înscrise pe Lista patrimoniului mondial UNESCO,

Reprezentanţii Asciaţiei Alburnus Maior solicită suspendarea executării actului până la soluţionarea definitivă a litigiului prin care organizaţia solicită anularea integrală a deciziei ministrului Culturii. Anterior cererii de suspendare a executării actului administrativ, Alburnus Maior a făcut o plângere prealabilă, în contencios administrativ, împotriva deciziei Ministerului Culturii

Cea de-a 42-a sesiune a Comitetului pentru Patrimoniul Mondial UNESCO, în cadrul căreia vor fi alese alege noile situri, a debutat duminică în Bahrein. Analiza va începe pe 29 iunie şi ar putea să se întindă pe durata a două zile. Peisajul minier din Roşia Montană este propus pentru o înscriere simultană pe lista siturilor culturale şi pe lista siturilor periclitate. Guvernul a solicitat, oficial, UNESCO să amâne procedura de includere pe lista UNESCO a sitului Roşia Montană, invocând existenţa unui litigiu juridic cu Gabriel Resources.

În 8 iunie, fostul premier Dacian Cioloş a susţinut că includerea sitului Roşia Montană pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO nu creşte riscul arbitrajului în litigiul în care este implicată România, ci ar fi o recunoaştere oficială internaţională a valorii patrimoniului cultural şi natural şi ar deschide pentru zonă oportunităţi de finanţare. Dosarul "Peisajul Cultural Minier Roşia Montană" a fost trimis UNESCO în ianuarie 2017. 

În prezent, România are şase poziţii culturale şi una naturală în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO - Bisericile cu pictură exterioară din Moldova, Mănăstirea Horezu, Satele cu biserici fortificate din Transilvania, Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, Centrul istoric al Sighişoarei, Bisericile de lemn din Maramureş şi Delta Dunării. 

Citiţi şi:

Guvernul a oprit procedura privind includerea Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO. Motivul: procesul de arbitraj cu Gabriel Resources

Consecinţele grave ale stopării Roşiei Montane din drumul spre Patrimoniul Mondial. „Sunt angajamente pe care Statul Român le calcă în picioare“