Vor învinge românii marea eurolehamite?

În timp ce clasele politice trudesc să câştige fotolii în Parlamentul Europei, popoarele, mai vechi sau mai proaspăt intrate în UE, nici măcar nu se înghesuie la vot. Vor ieşi românii din

În timp ce clasele politice trudesc să câştige fotolii în Parlamentul Europei, popoarele, mai vechi sau mai proaspăt intrate în UE, nici măcar nu se înghesuie la vot. Vor ieşi românii din această "surprinzătoare dezinteresare", după cum o numeau sociologii europeni?!

Alegerile europarlamentare erau socotite de români ca "importante şi foarte importante pentru 58% din populaţie", după cum releva un sondaj INSOMAR publicat în luna septembrie. 70% din politicieni se arătau "preocupaţi şi foarte preocupaţi de europarlamentare".

52%prezenţa la vot estimată de ultimul sondaj dat publicităţii joi de BCS

Rezultatele sondajului erau deosebit de optimiste, comparativ cu ce se întâmplase la europarlamentarele din 2004, când Slovacia, cu 17%, şi Polonia, cu 20,87%, au bătut recordul celei mai scăzute prezenţe la vot. Celelalte au oscilat între 30-40 de procente. Doar Malta, cu o prezenţă la vot de 82 la sută, a spălat obrazul noilor ţări membre UE.

În ceea ce priveşte prezenţa estimată la referendum, un studiu BCS dat publicităţii joi relevă că 52% din cetăţenii cu drept de vot ar putea veni la urne. Dintre aceştia, 35% au declarat că vor participa cu siguranţă la vot, iar 14% au spus că nu sunt prea siguri că îşi vor exercita acest drept. Potrivit sondajului BCS, 71% din cei care intenţionează să se prezinte la referendum susţin că vor vota DA, iar 29% - NU.

Românii din Italia habar n-au!

Consulatul Român din Torino este locul în care românii din Piemonte, Valle d'Aosta şi Liguria îşi pot exprima astăzi opinia atât în legătură cu votul uninominal, cât şi despre cei care ne vor reprezenta în Parlamentul European.

Consulul general Alexandru Dumitrescu a afirmat că instituţia pe care o reprezintă este pregătită cu personalul necesar, câte cinci funcţionari pentru fiecare secţie, dar şi din punct de vedere logistic. Însă în organizarea acestei acţiuni electorale a fost neglijat un aspect fundamental - informarea românilor.

Astfel, majoritatea covârşitoare a conaţionalilor aflaţi în Italia nu ştiu nici măcar ce anume trebuie să voteze, cu atât mai puţin cine sunt candidaţii. "Nu ştiu nimic!" - este în general răspunsul celor întrebaţi dacă au habar ce se întâmplă pe 25 noiembrie. Totuşi, consulatul a găsit şi o soluţie pentru a împiedica cetăţenii să voteze şi în alte secţii - în total există 181 în toată Peninsula: o declaraţie personală scrisă, prin care fiecare român se obligă să nu îşi dubleze votul!

În Spania, participare masivă

Camelia Teodorescu, al treilea secretar al ambasadei noastre din Spania, a declarat că alegătorii români se pot prezenta la secţiile de votare, până în ora 21.00, cu un document românesc de identitate valabil. Ca şi în Italia, vor completa o declaraţie pe propria răspundere, conform căreia şi-au exercitat dreptul de vot şi nu şi-l vor mai exercita la o altă secţie.

Au fost organizate câte două secţii de votare la sediul Ambasadei României din Madrid, în Barcelona şi Sevilla şi câte una în Alcala de Henares, Alcazar de San Juan, Castellon, Zaragoza, Valencia şi Roquetas de Mar. Mulţi dintre românii din Madrid, intervievaţi pe stradă, au spus că se vor prezenta la urne. "Eu o să votez, pentru că sunt român şi nu vreau să-mi uit rădăcinile.

Chiar dacă sunt la mii de kilometri de casă, mă interesează ce se întâmplă în România şi urmăresc cu interes presa. Toţi prietenii mei români se vor prezenta la urne", ne-a spus Andrei Dinu, şef de şantier. "Mi se pare normal să mergem să votăm. Nu putem spune că suntem români şi în acelaşi timp să nu luăm parte la alegeri, care sunt importante pentru România. Aceasta ar fi o contradicţie", crede Iuliana Ivanov, o tânără care lucrează ca secretară în Alcala de Henares, Madrid.

"Primarii" din Bulgaria, favoriţi

În Bulgaria, ţară care a intrat în Uniunea Europeană odată cu România, participarea la vot la europarlamentare, alegeri desfăşurate în primăvară, a fost de 30%.

Surprinzătoare a fost alegerea poporului, care s-a orientat către Boiko Borisov, fost bodyguard al lui Todor Jivkov (lider comunist până în 1989) şi al fostului rege Simeon de Saxa-Coburg Gotha, revenit din exil în 2001. Popularitatea lui a ridicat şi partidul GERB, înfiinţat de Borisov când era primar al Sofiei, ca o asociaţie a primarilor.