Presedintele Bush condamna intelegerea de la Ialta ca "una dintre cele mai mari greseli din istorie"

Conferinta din Crimeea din 1945, comparabila cu tradarea de la MUnchen si cu pactul Molotov-Ribbentrop

Inainte de a participa la ceremoniile de la Moscova pentru marcarea a 60 de ani de la capitularea Germaniei naziste, presedintele Bush s-a oprit, sambata, la Riga, capitala Letoniei, unde a rostit un discurs de o exceptionala importanta, deoarece este pentru prima oara cand conducatorul uneia din cele trei mari puteri ale coalitiei victorioase - SUA, Rusia, Marea Britanie - recunoaste deschis marea nedreptate facuta tarilor si popoarelor est-europene prin intelegerea de la Ialta, care a sacrificat libertatea acestor popoare si le-a lasat la discretia ocupatiei sovietice si a tiraniei comuniste, timp de aproape o jumatate de secol. "Intelegerea de la Ialta a urmat linia traditiei injuste a MUnchenului si a pactului Molotov-Ribbentrop", a spus presedintele american, referindu-se la tradarea din 1938 a intereselor Cehoslovaciei de catre liderul britanic Chamberlain si cel francez Daladier, si la odioasa tranzactie din 1939, dintre Germania nazista si Rusia comunista, prin care o parte din Polonia, toate cele trei tari baltice si provincia romaneasca Basarabia au fost cedate Moscovei, dandu-se astfel mana libera lui Hitler sa dezlantuie cel de-al doilea razboi mondial. "Inca o data, in urma negocierilor intre guvernele unor mari puteri, libertatea natiunilor mici a fost sacrificata. Aceasta incercare de a sacrifica libertatea de dragul stabilitatii a lasat un continent divizat si instabil. Caderea in captivitate a milioane de oameni din Europa centrala si rasariteana va ramane in amintire ca una dintre cele mai mari greseli din istorie", a comentat Bush, care a subliniat ca "mostenirea Ialtei a fost definitiv inlaturata" numai atunci cand Uniunea Sovietica s-a prabusit, in 1991, "iar statele subjugate si-au redobandit independenta". Cuvintele presedintelui american se constituie, neindoios, intr-o replica la afirmatiile presedintelui Putin, care, in discursul sau asupra starii natiunii, a descris prabusirea URSS ca una dintre cele mai mari catastrofe. Mai mult, intr-un gest fara precedent, pe care numai o mare democratie, ca America, e in stare sa-l faca, Bush a tinut sa recunoasca faptul ca America a gresit consimtind la impartirea Europei. Ca o dovada a dorintei Americii de a-si repara greseala de la Ialta, Bush a enumerat o serie de regiuni de la frontiera Rusiei, intre care Belarus, Moldova, Ucraina, Georgia, fata de care SUA isi manifesta interesul, aratand ca Rusia nu trebuie sa se teama de acest lucru. "SUA sunt inconjurate de natiuni libere si pasnice, la Nord si la Sud", a accentuat presedintele american, continuand: "Nu ne consideram insa incercuiti, ci, dimpotriva, fericiti". Cotidianul "Washington Post" releva ca administratia Bush a cautat sa-l determine, prin demersuri pe cai diplomatice, pe Putin sa denunte pactul Molotov-Ribbentrop, dar acesta a refuzat net. Mai mult, Putin a afirmat ca trupele sovietice au intrat in tarile baltice "la invitatia acestora" si a descris ca suficienta declaratia din 1989 a defunctei URSS, prin care se dezicea de pactul amintit, ceea ce a determinat-o pe d-na Vaira Vike-Freiberga, presedinta Letoniei, sa catalogheze drept "sclavie" ocuparea tarilor baltice si sa-l acuze pe liderul de la Kremlin de a fi mintit "in fata istoriei". Ca o dovada de bunavointa, presedinta Letoniei a acceptat sa participe, totusi, la ceremoniile de la Moscova, dar omologii ei din Lituania si Estonia au refuzat. Ministrul leton de Externe, Artis Pabriks, a explicat, in mod plastic, starea de spirit a tarilor baltice in ce priveste aceste ceremonii. "Este ca si cum ni s-ar spune "Regret, baieti, dar voi sunteti cei vinovati. Nu ati fost ocupati, v-ati alaturat de bunavoie!"".