Povestea magistralei feroviare Craiova - Oradea. Calea ferată strategică din Carpați, nefinalizată VIDEO
0Planurile construcției unei căi ferate care să lege sudul României de regiunea istorică a Crișanei, între Craiova și Oradea, datează de peste un secol, însă lucrările au fost realizate doar pe jumătate, în timp ce unele sectoare au rămas abandonate.
Magistrala feroviară Craiova - Oradea, care urma să străbată Carpați Meridionali și Munții Apuseni, legând sudul de nord-vestul României, a fost plănuită în primii ani după Primul Război Mondial. Urma să aibă peste 450 de kilometri și ar fi tranzitat orașele Craiova, Târgu Jiu, Petroșani, Deva, Brad, Vașcău, Beiuș, Holod și Oradea.
La un secol de la inițiativa construcției magistralei feroviare, jumătate din traseul ei, între Craiova și Deva, este utilizat de trenurile de călători și de marfă care pot circula pe liniile ferate duble, electrificate.
Legătura feroviară dintre Oradea și Deva, prin Munții Apuseni, nu a mai fost realizată, tronsoanele feroviare de cale ferată simplă, neelectrificată, nu au mai fost modernizate, iar la unele dintre ele lucrările nici nu au mai început.
În schimb, alte sectoare au fost închise traficului feroviar încă din anii ’90, la câțiva ani după finalizarea lor - în cazul căii ferate Deva - Brad.
În prezent, legătura feroviară dintre Oradea și Craiova se poate face pe rutele care ocolesc munții Apuseni, prin Cluj - Napoca și Arad, dar călătoriile durează înre 12 și 18 ore.
Calea ferată din Carpații Meridionali
Cea mai veche porțiune din traseul magistralei se suprapune căii ferate Simeria - Deva (video - gara Simeria), de circa zece kilometri, un sector realizat în 1868, odată cu magistrala Arad - Alba Iulia, prima cale ferată din Transilvania.
În 1870 a fost finalizată calea ferată a cărbunelui Simeria - Petroșani, de circa 80 de kilometri, ce lega bazinul carbonifer al Văii Jiului de magistrala feroviară Arad - Alba Iulia, care traversa regiunea de la vest la est.
La sud de Munții Carpați, în vechiul Regat al României, la sfârșitul secolului al XIX-lea a fost construită calea ferată Craiova - Târgu Jiu, de 110 kilometri, iar până în 1916 a fost finalizat tronsonul Târgu Jiu – Bumbești, de 30 de kilometri.
Calea ferată spectaculoasă din Defileul Jiului
Lucrările la calea ferată din Defileul Jiului (video), în lungime de 30 de kilometri, între Bumbești Jiu și Petroșani, au fost inaugurate în 1948, după 24 de ani de la începerea lor. Calea ferată leagă regiunile istorice Ardeal și Oltenia, prin defileul spectaculos care străbate Carpații Meridionali.
Pe traseul ei au fost realizate 32 de tuneluri în lungime totală de opt kilometri, 123 de viaducte, poduri și podețe, lucrări ample de consolidare a stâncilor pe o lungime de circa trei kilometri și aproximativ trei milioane metri pătraţi de terasamente.
Astfel, legătura feroviară între Deva și Craiova a fost realizată în primii ani după Al Doilea Război Mondial, pe o cale ferată în lungime de circa 450 de kilometri.
Munții Apuseni s-au dovedit mai dificil de străbătut de căile ferate, chiar dacă două sectoare din magistrala feroviară Craiova – Oradea, au fost realizate în secolul al XIX-lea.
Căile ferate din Munții Apuseni
Primul dintre ele, calea ferată Oradea – Vașcău, în lungime de peste 100 de kilometri, a fost construit în perioada 1884 – 1887, pe valea Crișului Negru, iar un alt tronson de circa 30 de kilometri, între orașul Brad și comuna Hălmagiu, a fost finalizat în 1896, parte a căii ferate Brad – Arad (video - gara Brad) ce traversează valea Crișului Alb.
După Primul Război Mondial, localnicii din Munții Apuseni au cerut continuarea lucrărilor la calea ferată de la Vașcău la Hălmagiu, în lungime de circa 35 de kilometri, și de la Brad la Deva, un tronson de circa 35 de kilometri.
Proiectele au fost aprobate de Consiliul de Miniștri în 1923, însă nu au mai demarat în anii următori.
„Un comitet din oraşul Beiuş a înaintat domnului Ionel Brătianu, preşedintele Consiliului de miniştri, un memoriu, prin care cere urgenta construire a liniilor ferate Vășcău - Hălmagiu şi Brad - Deva.
Extragem câteva pasagii din acest memoriu.
„Această linie ferată interesează nemijlocit Munţii Apuseni şi partea de est a Judeţului Bihor, mărginaş cu Ungaria neastâmpărată și de care nu ne despart hotare naturale, ci numai stâlpi de frontieră, î,plântaţi pe câmpie, abia la opt kilometri de Oradea mare, care este actuala reşedinţă a judeţului Bihor. Partea de est a judeţului Bihor şi ţara lui Iancu azi sunt o adevărată vale a plângerii, gemând şi după cinci ani de la Unire în cea mai neagră mizerie economică. Unicul mijloc este deschiderea căilor de comunicaţie, drumuri şi şosele şi în special linii ferate, între care în primul rând prin prelungirea actualei linii Oradea Mare-Beiuş de la Văscău la Hălmagiu şi prelungirea liniei Arad - Brad de la Brad la Deva traversând ţara lui Iancu Munţii Apuseni”, informa în 1924, ziarul Adevărul.
Calea ferată Deva - Brad, plănuită de peste un secol
În anul următor au început lucrările la calea ferată Deva Brad (video), însă în lipsa fondurilor au fost abandonate.
„De mai bine de doi ani se lucrează la construirea liniei Deva - Brad, care ar fi o linie de importanţă deosebită, nu numai pentru judeţul Hunedoara, în părțile din munţii Apuseni locuite de moţi, ci şi din punct de vedere strategic, cât şi comercial, având să facă legătura între linia principală Bucureşti-Arad cu cea de Oradea-Beiuş-Văşcău-Hălmagiu. Lungimea acestei linii este de circa 30 —32 de kilometri. Lucrările topometrice pentru trasarea liniei începute dinspre Brad sunt terminate pe o distanţă de 20 de kilometri, până în apropierea Devei. Ar mai fi o distanţă de 10 kilometri, pe teren de șes. Este regretabil însă, că în lipsă de fonduri, lucrările, — după informaţiile primite, — vor fi suspendate”, informa ziarul Universul, în 1926.
Construcţia căii ferate care taie Munţii Metaliferi a început în 1939, iar până în 1946, au fost realizate tronsoanele Deva - Viaduct Stoieneasa, de 14 kilometri şi Brad - Viaduct Luncoiu, de 5 kilometri.
Au lucrat mii români, dar şi evrei şi prizonieri sovietici la calea ferată din vestul ţării. Alţi doi kilometri au fost construiţi până în 1961 între Luncoiu şi Dealul Fetii, unde funcţiona o exploatare minieră.
Calea ferată Deva Brad, abandonată după zece ani
A mai rămas de executat sectorul de mijloc al căii ferate, între Stoieneasa şi Dealul Fetii, însă lucrările la cei 14 kilometri ai acestuia au început abia două decenii mai târziu.
Din 1 martie 1979 şi până în 11 decembrie 1987, dată la care primul tren de călători, cu Nicolae Ceauşescu printre pasageri, a străbătut în premieră distanţa Deva – Brad (video), s-a lucrat la cea mai dificilă porţiune a traseului.
„Dintre cele trei tronsoane (Mintia – Stoeneasa, Brad – Dealul Fetii şi Stoeneasa – Dealul Fetii), acesta din urmă a prezentat cel mai ridicat grad de dificultate, din punct de vedere geologic şi topografic, cu o diferenţă de nivel de 164 de metri şi cu multe alunecări de teren, un tronson în lungime de 13,9 kilometri, cu 31 de poduri şi podeţe, 11 viaducte, patru tuneluri, 11 kilometri de consolidări de versanţi şi terasamente, 17,8 kilometri de şanţuri, pentru care s-au excavat 1,2 milioane de metri cubi de rocă şi pământ şi s-au turnat mai mult de 400.000 de metri cubi de betoane”, arăta inginerul Liviu Corfaru, la inaugurarea căii ferate din 1987.
Zece ani mai târziu, în aprilie 1997, o alunecare de teren, în zona Stoieneasa (video) a reprezentat începutul sfârşitului pentru calea ferată Deva – Brad. Cea mai mare parte din traseul ei a fost dezafectată în anii următori, rămânând în prezent funcțional, doar sectorul Deva – Chișcădaga, de circa opt kilometri.
Cicrulația trenurilor de călători între Oradea și Vașcău a fost oprită, începând din anii ’90, unele sectoare fiind închise definitiv traficului feroviar, iar proiectul căii ferate între Vașcău și Hălmagiu nu a mai fost realizat.
Se încarcă comentariile...
