Doar șapte țări din lume îndeplinesc standardele OMS privind calitatea aerului

Australia, Estonia, Finlanda, Grenada, Islanda, Mauritius și Noua Zeelandă sunt singurele respectă limita recomandată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru micile particule în suspensie expulzate de mașini, camioane și procese industriale.

Poluare la New Delhi FOTO: Arhivă

Doar șapte țări respectă un standard internațional de calitate a aerului, iar poluarea mortală a aerului se înrăutățește în anumite locuri din cauza unei creșteri a activității economice și a impactului toxic al fumului de la incendiile de vegetație, potrivit unui nou raport.

Din cele 134 de țări și regiuni analizate în raport, doar șapte - Australia, Estonia, Finlanda, Grenada, Islanda, Mauritius și Noua Zeelandă - respectă limita recomandată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru micile particule în suspensie expulzate de mașini, camioane și procese industriale, scrie theguardian.com.

Marea majoritate a țărilor nu reușesc să respecte această normă pentru PM2,5, un tip de particule microscopice de funingine cu o lățime mai mică decât cea a unui fir de păr uman, care, atunci când sunt inhalate, pot provoca o multitudine de probleme de sănătate și decese, riscând să aibă implicații grave pentru populație, potrivit raportului realizat de IQAir, o organizație elvețiană pentru calitatea aerului care extrage date de la peste 30.000 de stații de monitorizare din întreaga lume.

Deși, în general, aerul din lume este mult mai curat decât a fost în cea mai mare parte a secolului trecut, există încă locuri în care nivelurile de poluare sunt deosebit de periculoase. Potrivit raportului IQAir, Pakistanul, cea mai poluată țară, are niveluri de PM2,5 de peste 14 ori mai mari decât standardul OMS, India, Tadjikistan și Burkina Faso fiind următoarele țări cele mai poluate.

Dar chiar și în țările bogate și în curs de dezvoltare rapidă, progresele înregistrate în reducerea poluării aerului sunt amenințate. Canada, considerată de mult timp ca având unul dintre cele mai curate atmosfere din lumea occidentală, a devenit anul trecut cea mai slabă țară în ceea ce privește PM2,5, din cauza incendiilor de vegetație record care au devastat țara și care au aruncat raze toxice în toată țara și în SUA.

Între timp, în China, îmbunătățirile calității aerului au fost complicate anul trecut de o revenire a activității economice în urma pandemiei Covid-19, raportul constatând o creștere de 6,5% a nivelului de PM2,5.

"Din păcate, lucrurile au mers înapoi", a declarat Glory Dolphin Hammes, directorul general al IQAir pentru America de Nord. "Știința este destul de clară în ceea ce privește impactul poluării aerului și, cu toate acestea, suntem atât de obișnuiți să avem un nivel de fond al poluării prea ridicat pentru a fi sănătos. Nu facem ajustări suficient de repede."

Poluarea aerului ucide aproximativ 7 milioane de oameni pe an în întreaga lume - mai mult decât SIDA și malaria la un loc - iar această povară este resimțită cel mai puternic în țările în curs de dezvoltare care se bazează pe combustibili deosebit de murdari pentru încălzire, iluminat și gătit în interior.

Cea mai poluată zonă urbană din lume anul trecut a fost Begusarai din India, potrivit celui de-al șaselea raport anual IQAir, India găzduind cele mai poluate patru orașe din lume. Cu toate acestea, o mare parte din țările în curs de dezvoltare, în special țările din Africa, nu dispun de măsurători fiabile ale calității aerului.

OMS și-a redus linia directoare pentru nivelurile "sigure" de PM2,5 în 2021 la cinci micrograme pe metru cub și, după această măsură, multe țări, cum ar fi cele din Europa, care și-au curățat semnificativ aerul în ultimii 20 de ani, nu se încadrează în această categorie.

Dar chiar și această linie directoare mai strictă ar putea să nu surprindă pe deplin riscul unei poluări insidioase a aerului. Cercetările publicate luna trecută de oamenii de știință din SUA au arătat că nu există un nivel sigur de PM2,5, chiar și cele mai mici expuneri fiind legate de o creștere a numărului de spitalizări pentru afecțiuni precum bolile de inimă și astmul.

Hammes a declarat că țările ar trebui să acționeze pentru ca orașele lor să fie mai ușor de parcurs pe jos și mai puțin dependente de mașini, să modifice practicile forestiere pentru a contribui la reducerea impactului fumului provocat de incendiile de pădure și să se grăbească să adopte mai repede energia curată în locul combustibililor fosili. "Împărtășim învelișul atmosferic cu toți ceilalți din lume și trebuie să ne asigurăm că nu facem lucruri care să le dăuneze celor din alte părți", a spus ea.

Aidan Farrow, cercetător principal în domeniul calității aerului la Greenpeace International, a declarat că este nevoie și de o mai bună monitorizare a calității aerului.

"În 2023, poluarea aerului a rămas o catastrofă de sănătate la nivel mondial, setul de date globale al IQAir oferă o reamintire importantă a nedreptăților rezultate și a necesității de a pune în aplicare numeroasele soluții care există pentru această problemă", a spus el.