De ce ne simțim epuizați în zilele reci și ploioase și cum putem combate această stare
0Tulburarea afectivă sezonieră este o realitate, confirmă specialiștii, vremea mohorâtă modificându-ne starea de spirit și chiar nivelul de energie. Vestea bună este că putem contracara efectele vremii asupra psihicului.
Dacă ne simțim lipsiți de vlagă și fără prea mare chef de a face diverse lucruri în zilele cu vreme mohorâtă nu este doar percepția noastră, ci în organismul nostru se întâmplă anumite modificări.
„Sunt studii care arată faptul că tulburarea afectivă sezonieră este cât se poate de palpabilă. Adică este o tulburare care apare la perioadele de trecere, primăvară, toamnă, sau în perioade îndelungate cu vreme mohorâtă”, explică medicul psihiatru Amalia Săndulescu, pentru „Adevărul”.
În aceste perioade se poate decompensa patologia psihiatrică subiacentă în cazul persoanelor vulnerabile, însă pot avea de suferit și persoane care nu s-au confruntat cu afecțiuni psihice.
„Este cunoscut faptul că populațiile care locuiesc în zone cu vreme foarte ploioasă, mohorâtă, cum ar fi Marea Britanie sau Țările Nordice, au o rată de tulburare afectivă sezonieră destul de ridicată. (...) Și asta se manifestă așa - tulburări de dispoziție și tulburări cognitive - adică avem o viteză mai scăzută de reacție vis-a-vis de diverși stimuli sau procesăm mai greu toate informațiile. Avem <o ceață pe creier> și procesăm mai greu informațiile”, explică dr. Săndulescu.
Tulburările de dispoziție înseamnă tristețe, apatie, fatigabilitate, pierderea interesului pentru activitățile cotidiene, apetență scăzută pentru anumite alimente dar apetență crescută pentru alimente care cresc serotonina, aceste tulburări fiind corelate cu o scădere a secreției de serotonină în creier. Există chiar studii care au fost făcute pe șoareci și care au demonstrat acțiunea condițiilor meteo asupra organismului, șoarecii expuși unor condiții nefavorabile manifestând comportamente asemănătoare depresiei – retragere, lipsă de socializare, apatie, lipsă de interes față de activitățile care în mod curent le ofereau satisfacție.
Simplele tulburări de dispoziție la un moment dat se ameliorează când apare soarele. Vremea însorită, cu temperaturi optime, ne face să fim mai veseli, mai implicați în activități cotidiene, crescând voința și motivația către starea de bine.
Cum putem compensa lipsa soarelui
La nivelul scăzut al serotoninei se asociază scăderea melatoninei și scăderea capacității de sinteză și de absorbție a vitaminei D, ceea ce înseamnă, pe lângă tulburările de dispoziție, și o proastă calitate a somnului, de exemplu.
„Sunt trei factori care la un moment dat se corelează fiecare cu o parte din ceea ce înseamnă perturbarea stării noastre de bine per ansamblu. Ce putem face? Să folosim lumina galbenă, să găsim activități care să ne ofere recompensă. Dacă nu putem face în aer liber, măcar să știm că suntem înconjurați de persoane care la un moment dat ne oferă starea de bine, că sunt prieteni, că sunt familie. Sunt lucruri care pot ajunge cumva să compenseze lipsa asta de voință dată de o parte din activitățile care știm că ne oferă stare de bine. Că e citit, că e ascultat muzică, că putem merge la un concert, la expoziții în spații închise - ca să ne ferească de intemperiile vremii, dar în același timp să ne ofere senzația aceea de plăcere și de bine pe care ne-o oferă poate gratuit vremea bună, însorită”, ne sfătuiește medicul.
Putem de asemenea să apelăm la un aport suplimentar de vitamina D și de magneziu.
Chiar și o tabletă de ciocolată ajută, însă cu atenție. „Bucățica de ciocolată înseamnă eliberarea unei cantități de dopamine și de serotonină care ne oferă starea de bine. Dar ideea este să nu trecem în extrema cealaltă, pentru că, într-adevăr, starea aceasta ne crește pofta de dulce. Pofta aceasta de dulce este fiziologică odată la nu știu cât timp. Dar dacă ne vine pofta de dulce de cinci-șase ori pe zi atunci nu prea e OK”, avertizează medicul psihiatru.
Când riscul este crescut și trebuie să ne adresăm specialistului
Dacă am încercat diverse modalități de a compensa lipsa soarelui însă simptomele devin destul de evidente și supărătoare este timpul să ne adresăm unui specialist și să vedem dacă nu cumva vremea neplăcută a precipitat apariția unui episod depresiv sau un episod de anxietate.
Constituie semnale de alarmă anumite stări care se prelungesc mai mult în timp. „Adică peste două săptămâni de stare de tristețe care nu se ameliorează cu recompensele pe care le aducem noi în mod extins. Ok, nu am chef să fac prea multe astăzi, dar poate totuși reușesc să mă mobilizez să mă duc la concert”, precizează dr. Amalia Săndulescu ce am putea încerca pentru a ieși din starea de melancolie.
Dacă în schimb te întorci de la concert mai posomorât și ți se pare că doar ai pierdut timpul, fără să fi reușit să te bucuri de ceea ce ți-ai dorit de atât de mult timp să faci; dacă nu reușești să dormi cel puțin șase ore pe noapte, iar dimineața te trezești obosit și nu poți să-ți finalizeze activitățile; dacă ți-a crescut mult pofta de mâncare (cu o creștere în greutate de 5% din greutatea corporală), sau, din contră, te confrunți cu inapetență, toate care să persiste vreme de peste două săptămâni; dacă ai o dispoziție tristă indiferent ce faci, cea mai mare parte a zilei, cea mai mare parte a zilelor din săptămână: dacă te simți descurajat, deznădăjduit, experimentezi sentimente de culpă, de eșec moral și material și nu întrezărești nicio finalitate pozitivă; dacă te confrunți cu dificultăți de concentrare a atenției și a memoriei; dacă se ajunge la o stimă de sine foarte scăzută; dacă nu mai găsești plăcere în activități care înainte îți aduceau o stare de bine - sunt semnale clare că este nevoie de intervenția unui specialist.
„Trebuie să fie măcar cinci dintre simptome prezente pentru o perioadă de cel puțin două săptămâni, dar elementul esențial care conturează episodul depresiv este că toate aceste semne ne împiedică să fim funcționali măcar într-un sector al vieții noastre, fie că vorbim de familie, profesie, status social, fie una din zonele acestea suferă suficient astfel încât mă împiedică să fiu eu însumi/însămi. De cele mai multe ori este sentimentul acela de gol interior, de anestezie emoțională, adică nu există nimic care să mă bucure și să mă facă să văd și ceva pozitiv”, descrie medicul cu ce ne putem confrunta atunci când nu mai e vorba de o simplă tulburare de dispoziție.
Pot să apară de asemenea elemente de anxietate care să se manifeste sub forma unei stări de neliniște permanentă, o senzație de foc interior, o neliniște constantă, sau atacuri de panică. Dacă atacurile de panică apar cu o frecvență de cel puțin o dată la două săptămâni recomandarea este de instituire a unei terapii de specialitate.
„Atacurile de panică sunt destul de zgomotoase și deranjante și senzația aceea de moarte iminentă ne face să ne adresăm specialistului chiar dacă este un sigur atac. De obicei se prezintă chiar după apariția primului atac. Dacă nu este foarte intens și mai sunt persoane care au mai citit în literatura de specialitate atunci știu că sunt anumite exerciții de respirație care ne pot ajuta și pot cupa desfășurarea unui atac de panică, dar pentru asta trebuie exercițiu și e foarte posibil să nu reușim din prima încercare”, mai spune medicul. Atacurile de panică pot avea însă și alte cauze, tulburările de anxietate și chiar depresiv-anxioase fiind întâlnite și în patologia tiroidiană, din acest motiv investigațiile trebuie extinse, iar verdictul final trebuie să fie al specialistului.
Se încarcă comentariile...
