Ce drepturi au tinerii care vor să lucreze într-un program de internship. Expert: Internii nu sunt marionete care trebuie să lucreze la xerox sau să facă pe şoferii

Tinerii care au cel puţin 16 ani vor putea lucra în baza unor contracte de internship contra unei indemnizaţii lunare de minimum 855 de lei net. Cel puţin asta prevede Legea Internshipului, promulgată de preşedintele Iohannis săptămâna trecută. Specialiştii în drepturile angajaţilor spun că actul normativ este un prim pas pentru a înlătura abuzurile întâlnite în cazul tinerilor care activează în astfel de programe.

Concret, stagiarii vor avea dreptul la o indemnizaţie lunară de cel puţin jumătate din valoarea salariului minim brut, în funcţie de cât au lucrat efectiv, iar perioada maximă în care vor putea fi interni la aceeaşi persoană juridică va fi de şase luni. În prezent, orice firmă poate lucra cu interni, cu sau fără contract, alegând dacă să-i plătească sau nu, iar asta pentru că nu a existat un cadru legal în vigoare care să traseze nişte reguli clare.

„Unii dintre angajatori au tendinţa de a trata tinerii stagiari ca pe o forţă de muncă ieftină sau chiar gratuită şi nimic mai mult. Îi supun la un nivel de muncă similar cu cel pe care îl prestează salariaţii obişnuiţi. Or, acest lucru nu este deloc în regulă. Scopul internshipului este ca tânărul stagiar să asimileze cunoştinţe teoretice şi practice într-un anumit domeniu, pentru ca ulterior să se poată integra mai uşor pe piaţa muncii. Actualul Guvern utilizează, în principal, fonduri europene pentru a finanţa programele de internship. Practic, angajatorii nu au niciun cost daca se implică în astfel de programe, Cu alte cuvinte, aceştia nu cheltuie resurse financiare proprii daca vor organiza programe de internship“, afirmă Florian Marin.

În continuare, expertul punctează că, pe de altă parte, sunt şi situaţii în care internii sunt lăsaţi de izbelişte. „Uneori sunt abandonaţi în faţa unui calculator, fără niciun fel de îndrumare. Legea Internshipului, însă, va îndrepta acest lucru dacă va fi aplicată corespunzător. De ce? Acum este prevăzută obligativitatea existenţei unui îndrumător, care să ofere instruirea corespunzătoare“, subliniază Marin.

Internii nu sunt marionete care să fie folosite pentru orice nevoie a angajatorului: de la realizarea de copii xerox şi până la a face pe şoferul.

Abuzurile care se întâmplă cel mai frecvent sunt legate de numărul de ore petrecut la muncă, tipul de sarcini, dar şi plata injustă pentru activitatea prestată, mai punctează acesta.

„Tinerii interni trebuie să ştie că nu trebuie să petreacă mai mult de 6 ore pe zi la serviciu, respectiv 30 de ore pe săptămână. Angajatorii obişnuiesc să le mai solicite munca peste program, însă tinerii trebuie să conştientizeze că această situaţie poate fi catalogata ca fiind un abuz. Apoi, stagiarii trebuie să fie foarte atenţi la sarcinile prevăzute în contractul de internship şi să le realizeze doar pe acelea.

Internii nu sunt marionete care să fie folosite pentru orice nevoie a angajatorului: de la realizarea de copii xerox şi până la a face pe şoferul. Nu în ultimul rând, stagiarii trebuie să-şi conştientizeze valoarea muncii pe care o depun şi să nu continue la nesfârşit cu programe de internship. Ei pot solicita, dacă se consideră apţi, să devină angajaţi cu drepturi depline, în loc să emigreze către un alt program internship. Subliniez acest lucru pentru că angajatorilor le convine să aibă interni în loc de salariaţi întrucât costurile sunt semnificativ mai mici“, mai explică specialistul în drepturile angajaţilor.

Care sunt punctele slabe ale Legii Internshipului

Tinerii care vor încheia contracte de stagii de practică vor avea dreptul la o indemnizaţie de minimum 950 de lei brut (din care se scade impozitul pe venit de 10%, deci vor primi 855 de lei în mână). Asta înseamnă jumătate din salariul minim pe economie, alocat pentru opt ore de muncă pe zi, după cum prevăd normele din Codul Muncii. Florian Marin subliniază însă că acest cuantum este mult prea mic în comparaţie cu numărul de ore petrecute la muncă. „Ar trebui să primească cel puţin 75% din salariul minim brut având în vedere că petrec aproape acelaşi interval de timp la muncă (6 ore-n.r.) ca un angajat la program normal de 8 ore“, conchide expertul.