Brazilia ţine Mercosur la centru

Summitul MERCOSUR de la Rio de Janeiro, de săptămâna trecută, s-a încheiat cu un clar diferend între preşedinţii de stânga ai Venezuelei şi Braziliei asupra rolului statelor în economia

Summitul MERCOSUR de la Rio de Janeiro, de săptămâna trecută, s-a încheiat cu un clar diferend între preşedinţii de stânga ai Venezuelei şi Braziliei asupra rolului statelor în economia acestei comunităţi sud-americane. Hugo Chavez revendică despărţirea de politicile de liberalizare transfrontalieră, în timp ce Luiz Inacio Lula da Silva insistă pentru menţinerea acestor principii fondatoare. Toată lumea e de acord însă cu necesitatea reducerii inegalităţilor dintre statele membre. Brazilia şi Argentina ar urma "să conducă demersurile de reducere a prăpastiei dintre bogaţi şi săraci". Deocamdată, Bolivia acuză Brazilia că plăteşte prea puţin pentru gazul bolivian. Iar Paraguay şi Uruguay, cu cele mai mici economii ale blocului, se plâng de modul "patronal" în care sunt tratate de Brazilia şi Argentina cu cele mai mari economii ale continentului.

Mercosur uneşte 250 de milioane de indivizi, cu un un rezultat economic anual de un trilion de dolari, adică circa 76% din totalul Americii de Sud. Membrele depline ale organizaţiei sunt Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay şi Venezuela. Bolivia, Chile, Ecuador şi Peru sunt membre asociate, până când se vor plia pe regulamentele cu privire la tarifarea importurilor din afara blocului. Columbia, Surinam şi Guyana doar observă procesul.

Deşi cea mai recentă membră, Venezuela socialistului Chavez cere schimbarea radicală a organizaţiei construite după modelul liberal al NAFTA sau UE. De altfel, Venezuela, Bolivia şi Cuba au lansat ideea unei "alternative bolivariene", un acord comercial de inspiraţie socialistă, bazat mai mult pe controlul statelor asupra multinaţionalelor decât invers. Noii lideri de stânga din Nicaragua şi Ecuador s-au arătat interesaţi.

Dincolo de turbulenţele pe care le creează noua stângă din regiune, schimburile din interiorul MERCOSUR au crescut de la patru miliarde de dolari în 1990 la 30 în 2006. Preşedintele da Silva - fostul sindicalist ales şi reales cu o platformă de stânga, dar care conduce după principiile economiei de piaţă - avertizează că această tendinţă este esenţială pentru ca America de Sud să devină un actor global.