Avertisment OMS: Nu mai daţi antibiotice animalelor! Puteţi declanşa o epidemie letală pentru oameni
0
Fermierii sunt îndemnaţi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) să nu mai folosească antibiotice pentru stimularea creşterii şi prevenirea bolilor la animalele producătoare de hrană, deoarece această practică poate duce la dezvoltarea infecţiilor periculoase la oameni.
Experţii avertizează asupra riscului declanşării de superbacteriile rezistente la medicamente. Astfel, se riscă declanşarea unei „epidemii bruşte şi letale“.
Volumul antibioticelor utilizate la animale continuă să crească la nivel mondial pentru că este determinat de o creştere a cererii de produse alimentare de origine animală, mai atrag atenţia specialiştii. Concret, în unele state, sectorul creşterii animalelor este răspunzător de circa 80% din consumul total de antibiotice de importanţă medicală. Mai mult, aceste produse sunt utilizate, în cea mai mare parte, în cazul animalelor sănătoase pentru a împiedica îmbolnăvirea lor cât şi pentru accelerarea procesului de creştere, se arată în declaraţia OMS.
În acest context, experţii din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii recomandă o reducere generală a utilizării antibioticelor de importanţă medicală din toate clasele la animalele producătoare de hrană, inclusiv restricţia totală în ceea ce priveşte folosirea medicamentelor pentru stimularea creşterii şi prevenirea bolilor în lipsa unui diagnostic, pentru a putea creşte eficacitatea antibioticelor folosite de oameni. În caz contrar, există pericolul de a asista la dezvoltarea şi răspândirea aşa-numitelor superbacterii — infecţii rezistente la medicamente, care pot împiedica acţiunea tratamentelor menite să le distrugă, au mai explicat specialiştii.
Care este pericolul pentru România
Unele state au luat deja măsuri pentru reducerea utilizării antibioticelor la animalele producătoare de hrană. Reprezentanţii Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) spun că printre acestea se numără şi România, care se supune legilor Uniunii Europene încă din 2006.
Aceştia au subliniat că în România sunt folosite numai antibiotice pentru animalele care sunt diagnosticate ca fiind bolnave, acest lucru fiind un rezultat al implementării unui program pentru reducerea consumului de substanţe antibiotice la animale. Cei de la ANSVSA au mai spus că ţara noastră se situează sub media Uniunii Europene în privinţa cantităţii de antibiotice vândute pentru animale. Pe de altă parte, cel mai recent raport realizat de Agenţia Europeană a Medicamentului arată că România se situează pe locul opt în UE la numărul de antibiotice cumpărate de pe piaţa farmaciei veterinare, înaintea noastră situându-se ţări precum Spania, Belgia sau Franţa.
Această statistică reprezintă un motiv de îngrijorare pentru specialiştii microbiologi din România. „În viitorul apropiat, rezistenţa oamenilor la antibiotice ar putea fi unul dintre cele mai dramatice lucruri care ni s-ar putea întâmpla. Explicaţia este simplă: microorganismele în contact cu antibioticele generează factori de rezistenţă care se transmit altor microorganisme, inclusiv la cele umane, iar astfel se pot produce infecţiile bacteriene. O infecţie banală precum cea urinară nu va mai putea fi tratată cu antibiotice. De asemenea, pot apărea infecţii grave, chiar mortale, din cauza dezvoltării bacteriilor multirezistente la antibiotice, în cazul persoanelor care au făcut un transplant, persoane care fac chinetoterapie sau radioterapie, persoane infectate HIV şi lista poate continua. Din acest motiv trebuie să reducem consumul de antibiotice atât pentru animale, cât şi pentru oameni, asta însemnând să fie utilizate doar la recomandarea medicului specializat. Mai mult, trebuie să avem grijă ce tip ce carne consumăm şi de unde o cumpărăm, astfel încât să nu ajungem să mâncăm carne infestată cu antibiotice“, a explicat, pentru „Adevărul“ , preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, Alexandru Rafila.
Potrivit OMS, printre alternativele la utilizarea de antibiotice pentru prevenirea bolilor la animale se numără îmbunătăţirea condiţiilor de igienă şi a practicilor agricole, dar şi utilizarea mai eficientă a vaccinurilor.