Agonia burselor, semnul unei noi crize

Bursele au înregistrat ieri o nouă prăbuşire spectaculoasă. Analiştii avertizează că ne paşte o recesiune mult mai gravă decât cea din 2008. Politicienii germani cer Italiei şi Spaniei să-şi scoată la vânzare rezervele de aur pentru a rezolva problema datoriilor.

Temerile că lumea întreagă se pregăteşte să intre din nou în recesiune a provocat ieri un crah pe pieţele financiare. Bursele din Asia au fost în cădere liberă, cel mai puternic declin fiind înregistrat de indicele sud-coreean Kospi (-8,6%). În Europa, bursele au deschis iniţial pe plus, pentru că investitorii au fost atraşi de preţurile reduse ale acţiunilor.

În jurul prânzului, bursele europene au început să cadă una după alta, creând panică. Indicele european de referinţă FTSEurofirst 300 al acţiunilor principalelor companii cotate la bursele din Europa a scăzut cu 4,2%, fiind influenţate de retrogradarea Fannie Mae şi Freddie Mac.

FED creşte optimismul

Indicele DAX al bursei de la Frankfurt a pierdut peste şapte procente, înregistrând cea mai abruptă cădere de la izbucnirea crizei în 2008, odată cu căderea Lehman Brothers. Pieţele europene şi-au revenit uşor la încheierea şedinţei de tranzacţionare, fiind influenţate de deschiderea în creştere a bursei din New York, unde indicele Dow Jones a început cu un plus de 2,2 %. Optimismul a fost generat de şedinţa de aseară a Rezervei Federale a SUA (Fed), în care s-a discutat despre măsurile pe care le poate lua banca centrală pentru a opri prăbuşirea burselor.

Căderea iniţială a burselor a atras după sine scăderea preţului la materiile prime, de la petrol la zahăr şi cafea. Petrolul Brent, tranzacţionat la Londra, se depreciase ieri după-amiază cu 3,6 dolari, la 105,77 dolari pe baril, ajungând la nivelul din septembrie 2010.

„Acesta este doar efectul panicii. Cererea nu a scăzut deloc zilele acestea", a declarat Jeremy Friesen, reprezentant al Société Générale în Hong Kong, citat de „Focus". Crahul bursier i-a determinat şi pe investitori să vândă agresiv active riscante şi să caute refugiu în aur şi franci elveţieni. Este şi motivul pentru care moneda din Ţara Cantoanelor s-a apreciat ieri, atingând un nou record, inclusiv în România: 4,0221 lei/franc elveţian, fiind cu 10 bani peste cursul de schimb de luni.

Aurul Italiei, gaj la BCE

Aurul, considerat de experţi cea mai sigură investiţie a momentului, a crescut într-o zi cu circa 70 de cenţi, la 1.771 de dolari pe uncie. Metalul preţios a costat pentru prima oară din decembrie 2008 mai mult decât platina. Iar potrivit „Financial Times Deutschland" (FTD), Banca de investiţii JP Morgan estimează că preţul aurului va ajunge până la sfârşitul anului la 2.500 de dolari pe uncie. Politicienii germani din partidele aflate la guvernare au văzut în aur o şansă de a minimiza riscul pe care-l presupune pentru zona euro ajutorarea Spaniei şi Italiei.

Ţinând cont că măsurile luate de Banca Centrală Europeană (BCE), care a cumpărat obligaţiuni de stat italiene şi spaniole, nu au dat rezultat, politicienii de la Berlin cer ţărilor îndatorate să pună la bătaie aurul din rezervele naţionale. „Roma şi Madrid trebuie să facă ordine în bugetele lor, însemnând privatizări şi lichidarea rezervelor lor de aur", a declarat parlamentarul creştin-democrat Michael Fuchs, citat de FTD. „În cazul Spaniei şi Italiei, vânzarea de aur precum şi garantarea ajutorului primit de la BCE cu rezervele de aur reprezintă o necesitate", a declarat şi expertul în finanţe al partidului liberal din Germania (FDP), Frank Schaffler.

Scenarii apocaliptice

Deşi titlurile Trezoreriei SUA cu scadenţa la zece ani au înregistrat ieri o uşoară creştere, iar randamentele au scăzut cu 0,2%, la 2,37 %, pentru că investitorii le consideră plasamente sigure (după aur şi franc), luminiţa de la capătul tunelului întârzie să se arate pe pieţele financiare. Începând de joi, pierderile cumulate de bursele din SUA au ajuns la 1.800 de miliarde de dolari.

Economistul-şef al grupului britanic HSBC, Stephen King, a avertizat că situaţia fiscală a SUA continuă să se agraveze. Experţii spun că lumea poate fi aruncată într-o nouă criză mult mai gravă decât cea izbucnită în 2008. O nouă recesiune ar afecta puternic economia SUA, deja mult mai slăbită decât în decembrie 2007. O arată toate datele macroeconomice. Rata şomajului este acum în SUA de 9,1% faţă de 5% în urmă cu patru ani. Deficitul federal, statal şi local al SUA a ajuns anul trecut la 10,6% din PIB, de la 2,9% în 2007, în timp ce îndatorarea a urcat în aceeaşi perioadă de la circa 64% la 93% din PIB.

Câştigător din criză

Dar există şi oameni care ştiu să profite de pe urma crizei. Jurnaliştii de la „Daily Mail" susţin că un investitor misterios a câştigat 8,5 miliarde de dolari pariind săptămâna trecută 850 de milioane de dolari pe retrogradarea ratingului SUA. Presa speculează că ar fi vorba chiar de miliardarul George Soros, chiar dacă el neagă informaţia.

Glume la Cotroceni

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a încheiat ziua de ieri în scădere cu 3,37% după o şedinţă extrem de agitată. Panica investitorilor a provocat la ora prânzului o prăbuşire a pieţei cu până la 12,3%, un declin mult mai mare decât acela al burselor externe. BVB a scăzut în ultimele trei şedinţe, indicele BET-C fiind cu 14,84% sub nivelul de joi.

Piaţa a pierdut ieri 3,88 miliarde de lei la nivelul capitalizării. Situaţia l-a determinat pe preşedintele Traian Băsescu să convoace o reuniune de urgenţă la Cotroceni la care i-a invitat pe premierul Emil Boc şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. La începutul discuţiilor, o parte dintre invitaţii şefului statului s-au uitat insistent la pixurile de protocol ale administraţiei prezidenţiale. Băsescu a replicat râzând: „Bancherii ce spun?! «Aveţi bani şi nu aveţi ce face cu ei». Când dădeaţi credite cu buletinul...", a spus, râzând, şefului statului.

Evoluţia bursei contează
Daniel Dăianu
profesor în economie

Căderea burselor în lume este simptomatică pentru lipsa de încredere în măsurile adoptate în Europa de combatere a crizei datoriilor suverane şi în SUA privind asigurarea sustenabilităţii datoriei publice. UE şi SUA înseamnă în jur de 60% din PIB-ul mondial. Incertitudinea şi frica domină conduita investitorilor, care caută plasamente cât mai sigure şi, prin urmare, fug de acţiuni; ei se îndreaptă către certificate de trezorerie şi titluri de stat ale ţărilor cu rating bun, îşi păstrează lichidităţile în cel mai lichid plasament (în depozite) şi în metale rare.

Problema nu este atât căderea pe burse, ci evoluţiile din economia reală, care pot conduce la o nouă recesiune, care ar fi gravă întrucât guvernele şi-au cam epuizat din muniţie şi prin tipărire de monedă. Iar sectorul privat încă nu arată înclinaţie de a investi în producţie, în finanţarea afacerilor; dominant este comportamentul speculativ. Căderea bursei în România aduce cu sine un paradox: deşi prăbuşirea cotaţiilor a fost una dintre cele mai severe în Europa, impactul asupra cetăţenilor români este unul limitat, întrucât puţini dintre ei fac plasamente pe bursă; la noi, „capitalismul popular" nu există. Ce ne interesează deci este ceea se întâmplă în economi reală , probabilitatea de reintrare în recesiune a economiilor europene fiind semnificativă. Iar România nu poate fi în divorţ de evoluţiile pe pieţele europene, întrucât consumul intern nu are tracţiune, iar investiţiile publice suferă din cauza gradului scăzut de absorbţie a fondurilor europene. Ce putem face în România este limitarea daunelor colaterale prin: creşterea absorbţiei de fonduri europene, tăierea cheltuielilor neprioritare şi orientarea acestora către finanţarea de proiecte care au efecte de antrenare mai mari. Avem noroc că Cel de Sus ţine cu noi în acest an prin recolta agricolă bună, ceea ce ar trebui să ţină preţurile la produsele de bază, la alimente, la niveluri rezonabile. Şi o inflaţie în scădere vine în ajutorul celor cu cele mai mici venituri.