Admiterea pe bază de teze unice încurajează mediocritatea

Sistemul educaţional pune în pericol sănătatea elevilor prin suprasolicitare şi stimulează corupţia cadrelor didactice În timp ce în străinătate se iau în calcul mai mult notele

Sistemul educaţional pune în pericol sănătatea elevilor prin suprasolicitare şi stimulează corupţia cadrelor didactice

În timp ce în străinătate se iau în calcul mai mult notele de la materiile de specialitate, la noi, şcolarii sunt siliţi să înveţe la toate disciplinele. Altfel riscă să piardă admiterea în liceele bune.

Introducerea admiterii la liceu pe baza notelor obţinute în gimnaziu şi la tezele cu subiect unic nu a scăpat sistemul de învăţământ de corupţie.

"Copilul meu este foarte bun la matematică, dar nu are talent nici la desen şi nici la muzică. Dacă văd că începe să ia note mici la anumite materii, e semn că profesoara care predă la clasă vrea ceva. Merg atunci şi îi dau un cadou şi un buchet de flori.

Situaţia şcolară se îndreaptă o vreme, după care mă duc din nou", ne-a mărturisit părintele unui elev de clasa a VII-a, care a dorit să-şi păstreze anonimatul pentru a nu periclita situaţia şcolară a copilului său. El a adăugat că asupra elevilor din gimnaziu, presiunea notelor mari la toate materiile este enormă. "Este un stres inimaginabil atât pentru elevi, cât şi pentru părinţi", ne-a mărturisit acesta.

Sistem pentru tocilari

Ştefan Vlaston, preşedintele EDUCER, ne-a spus că "sistemul pe baza tezelor unice este necinstit, pentru că nu există siguranţa corectitudinii. În multe dintre judeţe, inspectorii chiar au recunoscut că s-a copiat la tezele unice". Vlaston mai precizează că mulţi profesori îi lasă pe elevi să copieze pentru a-i proteja, fiind convinşi că şi alţii procedează la fel.

Preşedintele EDUCER a explicat că, în şcoală, elevul este obligat să înveţe noţiuni fără aplicabilitate, neţinându-se cont că un copil poate să nu aibă aptitudine pentru partea teoretică, ci pentru cea practică. Potrivit acestuia, actualul sistem îl încurajează pe elev să devină un tocilar, prin accentul care se pune pe aspectul teoretic şi pe terminologia complicată. "La un moment dat se poate instala <> : elevul, având prea multe de învăţat, nu mai poate învăţa", a explicat Vlaston.

La rândul său, Florin Diaconescu, preşedintele Asociaţiei Şcoala Democraţiei, consideră că în şcoala românească este stimulată memorarea, şi nu înţelegerea noţiunilor, şi nici spiritul critic. "În România nu se face educaţie, ci informaţie. Partea educativă este limitată".

Diaconescu ne-a spus că sistemul educaţional ar trebui să valorifice potenţialul şi eventualele talente ale elevilor, aşa cum se întâmplă în străinătate. "În afară se merge mai mult pe notele obţinute de elev la materiile în care urmează să se specializeze şi mai puţin pe examene tranşante", a specificat acesta.

Stresul îi poate îmbolnăvi pe elevi

Pentru că elevii trebuie să parcurgă în clasă multă materie şi nu există timp pentru aprofundarea ei, cei mai mulţi fac şi pregătire suplimentară după orele de curs. Apoi, alte ore din programul şcolarilor sunt destinate efectuării temelor.

"Cu un asemenea program există pericolul epuizării fizice", ne-a spus medicul Ioana Marinescu. Aceasta a explicat că surmenajul psihic este destul de periculos la copii, gastrita şi ulcerul fiind două dintre afecţiunile care-i pot îmbolnăvi pe elevii stresaţi.

Elevii păcălesc sistemul "prin chiul"

Specialistul în psihoterapie Crinela Turcu ne-a spus că suprasolicitarea intelectuală la elevi se poate manifesta prin perioade de tristeţe, stări depresive, lipsa poftei de mâncare, plâns necontrolat, diminuarea comunicării şi insomnie.

Potrivit specialistului, "fetele sunt mai sensibile la tulburările alimentare" şi pot face anorexie sau bulimie, pe fondul stresului intelectual.

Psihoterapeutul consideră că, deşi programa şcolară este una încărcată, mulţi elevi reuşesc să păcălească sistemul "prin chiul" şi astfel nu ajung să se îmbolnăvească.

"Elevii copiază, iar profesorii închid ochii"

Cititorii critică pe www.adevarul.ro actualul sistem de admitere.

Elena: Cea mai bună soluţie este ca elevii să dea examen de admitere pentru că niciun elev nu este la fel. Unul e bun la română, altul la matematică sau la fizică, chimie, limbi străine. Fiecare ar da admiterea la materia care i se potriveşte şi s-ar evita abandonurile din cauza nepotrivirii profilului liceului.

Profesor: V-o spun eu, unul care timp de 40 de ani am tot fost în comisii de admitere. Actualul sistem de admitere îi lasă pe directorii multor licee în afara jocului. Ei acum plâng cu lacrimi de crocodil pentru că şi-au pierdut influenţa. Cum se proceda: voiai să ai copilul la liceul X, directorul te îndruma la un meditator de-al "casei", meditator ce "din întâmplare" se nimerea în comisia de examinare.

În cadrul vechiului sistem, elevul punea accent doar pe două obiecte, la cele care dădea examen. Nu zic că actualul sistem este perfect, dar cere din partea elevilor o concentrare asupra tuturor materiilor.

Adriana: Una e să dai tezele unice la o şcoală renumită din Capitală, unde profii corectează la sânge, şi alta, la Cucuieţii din Deal, unde profesorii doresc să îşi bage elevii la licee de top. Atât liceele, cât şi facultăţile ar trebui să aibă propriul examen, nu să conteze teze unice sau medii din anii de gimnaziu.

Cornel: Notele se dau pe ochi frumoşi. Am copii şi ştiu că notele nu se dau după pregătire, ci după cum sunt "percepuţi" copiii. Apoi unii profesori dau mai uşor sau mai greu note mari. Eu am dat examen de admitere la liceu, l-am luat, iar premiantele din clasa mea au picat. Se dădeau note pentru bentiţa albă şi pompoane scrobite, şi nu pentru aptitudini şi cam aşa este şi acum...

Gheorghe Daniel: Sunt clasa a opta şi anul ăsta am dat teze cu subiect unic. Problema e că, în unele şcoli, copiii copiază, iar profesorii, pentru prestigiul lor şi al şcolii, închid ochii. Ca să nu se mai menţioneze că nu mai sunt cinci supraveghetori ca la examenul de admitere, ci doar doi care sunt cunoscuţi în şcoală, deci elevii deja ştiu când pot să copieze şi când nu.

Una e să dai tezele unice la o şcoală renumită din Capitală, unde profii corectează la sânge, şi alta, la Cucuieţii din Deal
Adriana

În afară se merge mai mult pe notele obţinute de elev la materiile în care urmează să se specializeze şi mai puţin pe examene tranşante
Florin Diaconescu, preşedintele Asociaţiei Şcoala Democraţiei