Cele mai bune soluţii de protecţie anticaniculă, la Adevărul Live

„Nu suntem făcuţi să funcţionăm la temperaturi de peste 40 de grade Celsius“, subliniază specialiştii. Persoanele sensibile, cu afecţiuni cardiace sunt cele mai expuse riscurilor în această perioadă. Medicul de familie Ruxandra Constantina, cu competenţe în apifitoterapie, vine la Adevărul Live de la ora 15.00 să ne ofere cele mai simple trucuri care ne protejează de efectele nefaste ale caniculei.

INTRĂ ÎN DISCUŢIE şi urmăreşte emisiunea în modulul Adevărul LIVE

În mod normal, organismul produce căldură ca urmare a proceselor metabolice care au loc în interiorul lui. Însă căldura generată trebuie eliminată, în caz contrar existând riscul supraîncălzirii corpului. Pentru a evita astfel de probleme, organismul este prevăzut cu un mecanism de autoreglare termică. Mai precis, temperatura normală a corpului, care variază în funcţie de individ de la 36,1 până la 37,8 grade Celsius, este menţinută de hipotalamus. El are rolul de a regla producerea şi pierderea de căldură.

Acest mecanism funcţionează perfect numai dacă temperatura exterioară îi permite. Însă când afară sunt peste 36 de grade Celsius, hipotalamusul intră în alertă. Astfel, atunci când temperatura exterioară este mai mare decât cea a corpului, termoreceptorii aflaţi la nivelul pielii, ţesuturilor profunde şi organelor transmit semnale de alertă către centrul de reglare termică, adică spre hipotalamus. Acesta, la rândul lui, dictează o creştere a fluxului sanguin la nivelul pielii şi sporirea secreţiei de transpiraţie.

Unul dintre cele mai mari pericole la care ne putem expune în această perioadă îl reprezintă deshidratarea, astfel că este foarte important ce mâncăm şi ce bem în zilele caniculare. Medicul de familie Ruxandra Constantina, cu competenţe în apifitoterapie, ne explică, la Adevărul Live, care sunt categoriile de persoane cele mai vulnerabile în lunile de vară toridă, cum trebuie să ne îmbrăcăm pe caniculă, cum ne putem menţine nivelul de hidratare, dar şi de minerale şi vitamine, precum şi cum ne poate îmbolnăvi căldura extremă. 

Principalele idei rezultate în urma discuţiei

Razele ultraviolete sunt din ce în ce mai puternice, stratul de ozon s-a subţiat, au loc explozii solare, şi, chiar la persoanele sănătoase, fără niciun fel de afecţiune, fără aluniţe sau cu piele deschisă, el provoacă multe daune.

Soarele este, însă, benefic. Şi un minut dacă ar dispărea, nu am putea trăi fără el. În primul rând, psihic ne binedispune, înlătură melancolia şi depresia, la nivelul pielii activează vitamin D. Deci, împiedică apariţia rahitismului la copii şi a osteoporozei la adulţi. De asemenea, creşte imunitatea.

Încercaţi 5 minute, 10 minute, în orele benefice, adică dimineaţa la 8.00-9.00 sau după-amiaza, între 17.00-18.00, să vă plimbaţi puţin în soare. Cu mâinile, cu bustul, cu picioarele, se face absorbţia vitaminei D. Dar să nu facem plimbări la ora 12.00-13.00. Sau, dacă le facem, să fim bine protejaţi.

Deci, persoanele în vârstă care se plimbă la 12.00-13.00 şi nu sunt obligate, din păcate, riscă să sufere diferite sincope şi accidente vasculare.

Expunerea la soare însoţită de creme de protecţie reduce absorbţia de vitamina D şi creşte riscul de osteoporoză.

Un sfert de oră de plimbare prin soare pe malul mării înainte de ora 10.00 ar fi ideal. Iar cremele de protecţie pe care le folosim au ingrediente sintetice care asigură o blocare a ultravioletelor provoacă fotosensibilitate şi împiedică absorbţia vitaminei D. Şi nu ne apără de cancerul de piele.

Să nu credeţi că dacă ne dăm cu această cremă cu factor 50 sau 100, să spunem, şi stăm toată ziua nu ne mai ardem. Cancerul de piele tot se poate dezvoltă. Şi, atenţie! Cu cât ne ardem mai mult la vârste mici, cu atât creşte mai mult riscul apariţiei cancerului de piele. Dar perioada aceasta între arsură şi apariţia cancerului este mare, de 20-30 de ani. De aceea, mulţi tineri spun: dar nu m-am ars, n-am nicio problemă. De ce? Pentru că atunci când se descoperă e mult prea târziu.

Regula e că după 5 arsuri solare riscul creşte. Hai să ne gândim câte arsuri solare putem avea până la 30 de ani. Studiile clinice arată că incindenţa cancerului de piele este în creşetere şi 95% sunt determinate de nişte arsuri solare.

Cum să tolerăm canicula?

E neplăcut să transpirăm, dar e bine pentru că ne răcorim. Cantitatea de transpiraţie este determinată de numărul glandelor sudoripare.

Importantă este şi îmbrăcămintea pe care o purtăm. Ar trebui să avem, în general, îmbrăcăminte deschisă la culoare, fabricată din materiale naturale – in, bumbac - şi nu sintetice pentru că acelea nu lasă pielea să transpire şi nu absorb transpiraţia. Culorile, faptul că sunt antişifonare al hainelor din plastic asta înseamnă că au foarte multe chimicale în ele, şi acest lucru dăunează. Acele chimicale se amestecă cu transpiraţia şi totul pătrunde prin pele. Pentru că pielea este cel mai mare organs de simţ al nostru şi lasă să pătrundă şi ce e bine şi ce e rău.

Sunt contraindicate hainele mulate. De preferat sunt cele largi, din fibre naturale şi de culoare deschisă.

Factorii care stimulează transpiraţia şi cei care o reduc

Temperaturile crescute stimulează organismul să transpire mai mult. De ce? Pentru că în acest fel el îşi reglează temperatura corpului pentru păstrarea unei temperaturi constante. Dacă bem mai mult, transpirăm mai mult, dar acest lucru e un factor pozitiv. De aceea se şi spune că trebuie să bem lichide calde, transpirăm şi astfel  ne egalizăm temperatura. Acesta e un obicei al asiaticilor. Eu nu-i văd pe români şi nici pe mine bând un ceai fierbinte, acum, pe caniculă.

Dar să ştiţi că nici băuturile foarte reci nu ne fac bine pentru că reprexintă un efort suplimentar pentru organism, fac şi vasoconstricţie, afectează şi căile respiratorii. Deci, nu este bine. Eventual bem apa sau sucurile la temperatura camerei şi adăugăm un cub de gheaţă.

Nu e bine să spui: nu beau ca să nu transpir. Sau „am picioarele umflate – cum se întâmplă în general la femei (ele au o circulaţie venoasă şi limfatică mai deficitară - şi nu beau ca să nu mi se umfle şi mai tare picioarel“. Cu atât mai mult ne vom umfla dacă nu bem, pentru că este ca la îngrăşat. Cu cât îi dai organismului mai puţin, cu atât el stochează, ca rezervă şi atunci ni se umflă picioarele.

Satul meu este: beţi atât cât puteţi. Beţi fără să apară senzaţia de sete. Multă lume spune: dar nu mi-e sete! Nu e bine! Acum, nu toată lumea poate să bea 3-4 litri. Dar minimum 1,5 – 2  litri de lichide dar băut constant de-a lungu întregii zile. Nu în cantităţi mari, preferabil apă, apă cu lămâie. Sau citronadă cu adaos de ghimbir şi de mentă răcoreşte, stimulează circulaţia şi este foarte bună. Bineînţeles, la temperatura camerei.

Să nu uităm de alcool. Berea, băutura românului, acum. În loc de apă se bea bere la pet. Berea, ca orice băutură alcoolică, deshidratează. Şi prin urină şi prin transpiraţie, plus că berea caldă nu are niciun gust. O bere la sticlă băută sera, e ok.

O serie de plante ne ajută să reglăm cantitatea de transpiraţie. Salvia, scoarţa de salcie, băute sub formă de ceaiuri 2-3 căni pe zi, la temperatura camerei. Într-un fel, reglează, dar persoanele care au transpirat o viaţă întreagă mai mult, vor transpira vara mai mult.

Transpiraţia nu trebuie inhibată. Este vorba de acele antiperspirante. Ajungem la un subiect spinos: nu folosiţi vara, mai ales femeile, antiperspirante. Folosiţi deodorantele naturale, care nu împiedică transpiraţia la nivelul axilei, ci doar omoară bacteriile şi inhibă acel miros neplăcut.

Este foarte important, pentru că altfel ne trezim cu tot felul de chisturi, mastoză chistică şi chiar cancer.

Senzaţia de sete se instalează atunci când am pierdut 2% din lichid. La fiecare 10 minute trebuie să bem câteva înghiţituri. Şi atunci se formează şi reflexul de a nu sta fără să bei. La bătrâni şi copii e posibil să nu apară această senzaţie de ste, iar la ei riscul de deshidratare este mare.

Risc mare de deshidratare au şi persoanele care lucrează în bătaia soarelui sau desfăşoară activităţi intense, fizice. Ceea ce nu e indicat să alergăm pe caniculă.

Cum ne dăm seama că ne-am deshidratat?

Apare senzaţia de sete, avem o piele uscată, la fel şi buzele, saliva devine mai vâscoasă, scade cantitatea de urină. Apar dureri de cap, ameţeli, scăderea tensiunii arteriale, inima bate mai repede. Şi o stare generală de rău.

În funcţie de afecţiunile persoanei  este posibil ca aceasta să-şi revină dacă i se dau lichide la temperatura camerei. Cantităţi mici..

Sărurile de rehidratare pe care le găsim în farmacii trebuie folosite de către cardiaci care din cauza faptului că au tulburări transpiră mai mult şi pierd aceste săruri şi pot apărea tulburări de ritm. Sărurile de rehidratare conţin în special potasiu, magneziu, chiar şi sodiu. De aceea spun că nu e neapărat bine să mâncăm foarte nesărat, dacă nu avem o contraindicaţie.

Şi chiar şi la cardiaci nu e bine să mânănce complet fără sare pentru că sodiul îşi are rolul lui în organism. Sarea pe care o punem în mâncare este suplimentară cantităţii conţinute în unele legume. Sarea marină, sarea de Himalaya sunt cele mai bune, dar cu măsură.

Excesul de sare din mâncare determină organismul să reţină mai multă apă. Ne umflăm şi pot apărea pusee hipertensive. Atenţie la sarea ascunsă în chipsuri, snacksuri şi covrigei şi la mâncarea procesată.

Aerul consiţionat e un rău necesar. Cei care lucrează 8-9-10 ore pe zi în aer condiţionat, fără lumină naturală şi fără aerisire au tot felul de probleme: de la rinite, sinuzite, nevralgii.

Nu ar trebui să fie diferenţa între temperatura de afară şi cea din interior mai mare de maximum 10 grade. Dacă noi avem 35 de grade afară şi intrăm în magazine unde simţim că îngheţăm la 18 grade, acest lucru nu face bine organismului. În primul rând, că putem răci, putem dezvolta diferite nevralgii, dar persoanele cardiace pot face o sincopă. Temperatura trebuie setată la o diferenţă în minus de 5-6 grade faţă de cea de afară, timp de câteva minute, supă care ea poate fi scăzută uşor-uşor. Altminteri, efortul organismului de adaptare e foarte-foarte mare. De aceea ne şi simţim obosiţi, irascibili.

Apoi, fluxul trebuie să bată neutru nu pe cineva, într-o anumită zonă a corpului pentru că provoacă dureri, contracturi. Bătaia favorizează dezvoltarea infecţiilor respiratorii  şi a alergiilor. În plus, mediul acela umed  favorizează diferite infecţii cu mucegaiuri, virusuri sau bacterii care pot provoca pneumonii grave, chiar cu deces. Bacteriile sunt practic recirculate la fel ca tot aerul. La 1-2 ore ar trebui să deschidem ferestrele ca să reciclăm aerul.

Curentul e un vânt rece care poate da contracturi, dureri, iar la persoanele sensibile pot da infecţii respiratorii şi chiar declanşarea crizelor de astm.

Ce ar fi bine să mâncăm?

Căldura cere organismului mâncare uşoară. Asta nu înseamnă că nu putem mânca proteină animală – peştele e foarte bun, brânzeturile. În asociere cu salate, cu ouă fierte moi, ochiuri în apă. Chiar şi un grătar, dar fără carne tocată.

Infecţiile digestive îşi fac mult mai uşor loc pentru că temperaturile crescute favorizează dezvoltarea microorganismelor. Trebuie renunţat la carne grasă şi tocătură.

Indicate sunt salatele de toate culorile. Pentru că fiecare legumă de o anumită culoare conţine antioxidanţii respectivi. Antioxidanţii sunt acei prieteni care ne apără de radicalii liberi. Ultravioletele sunt o sursă de radicali liberi care ne îmbătrânesc pielea şi fiecare celulă a organismului.