Statul de drept, zdruncinat din plin de cazul Năstase

Aplicarea mandatului de executare emis pe numele lui Adrian Năstase a fost bâlbâită vreme de şase zile de autorităţi.

Telenovela încarcerării lui Adrian Năstase a luat sfârşit aseară după ce, timp de câteva ore, toată lumea a aşteptat o ultimă semnătură, cea a cardiologului Şerban Brădişteanu. Poliţia a putut să-l ridice pe fostul premier şi să-l bage după gratii după cinci zile de bâlbe instituţionale.

„Adevărul" vă prezintă cum ar fi trebuit să se deruleze executarea mandatului de arestare a lui Adrian Năstase în toate variantele posibile. Povestea a început din momentul în care judecătorul delegat al instanţei de executare a emis mandatul de executare, imediat după pronunţarea sentinţei definitive şi irevocabile. Potrivit legii, mandatul s-a trimis „organului de poliţie", cel care pune în executare mandatul, adică îl duce la închisoare pe condamnat.  De asemenea, era anunţat penitenciarul unde urma să-şi execute pedeapsa, pentru a pregăti preluarea şi cazarea infractorului.

Organul de poliţie s-a prezentat la domiciliul condamnatului Adrian Năstase, unde se ştia că se află. Odată găsită persoana, spune legea, este identificată de poliţişti şi i se prezintă mandatul. Din acel moment, este sub arest, în custodia poliţiei, iar poliţiştii nu au voie să-l părăsească nicio clipă, printre altele, ei fiind obligaţi să-l împiedice să se sinucidă. Toate procedurile de mai sus au decurs perfect, acesta fiind momentul în care lucrurile au luat o întorsătură neaşteptată.

Varianta 1: Năstase nu încerca să se sinucidă

În varianta ideală, dacă toate procedurile din regulamentul Poliţiei referitor la acest subiect ar fi fost respectate la milimetru şi Adrian Năstase nu încerca să se sinucidă, fostul premier ajungea la Penitenciarul Rahova imediat, era predat cu proces-verbal, şi începea executarea condamnării.

Varianta 2: Rana de glonţ nu era gravă

Năstase a decis însă că nu va părăsi locuinţa cu niciun preţ, potrivit relatărilor făcute de prietenul său, ministrul de Interne Ioan Rus. La un moment dat, după ce i s-a prezentat mandatul şi se părea că-i va însoţi fără probleme pe poliţişti, Năstase cere permisiunea de a lua o carte din bibliotecă. Este urmat de Nicolae Costea, unul dintre cei doi poliţişti.

Năstase reuşeşte să pună mâna pe revolver şi trage, încercând să-şi pună capăt zilelor. Deşi poliţistul intervine, glonţul îl răneşte pe fostul premier. Poliţistul împiedică o nouă tentativă de împuşcare. După ce luptă „câteva minute" cu Năstase (cum a povestit avocatul Ion Cazacu, unul dintre apărătorii fostului premier), poliţistul îl imobilizează pe condamnat şi îi pune cătuşele. Tot Cazacu este cel care în noaptea aceea va declara, la Spitalul Floreasca: „Da, se poate spune că poliţistul i-a salvat viaţa" lui Năstase.

După imobilizare, poliţistul Nicolae Costea cheamă ambulanţa. Salvarea se afla în apropiere şi în momentul apelului trage în faţa vilei din Zambaccian. Serviciul de Ambulanţă Bucureşti a explicat ieri: „Intervenţia Serviciului de Ambulanţă la adresa din strada Zambaccian a fost făcută la solicitarea structurii de conducere a Ministerului Administraţei şi Internelor, ca sprijin medical. Această procedură nu este specială, de-a lungul timpului, Serviciul de Ambulanţă a mai asigurat echipaje de intervenţie pentru situaţii cu risc medical".

Ministrul Ioan Rus a povestit săptămâna trecută că a solicitat ambulanţa fiindcă a avut o presimţire, se temea de un gest necugetat al premierului.

Echipajul de pe salvare a aplicat exact protocolul prevăzut într-un caz de împuşcare: după ce i-au pansat plăgile, i-au pus o linie intravenoasă şi l-au transportat la cel mai apropiat spital de urgenţă, Spitalul Floreasca. La cererea familiei, i-au acoperit bandajele cu un fular. A fost respectat dreptul al imagine al pacientului.
 
Factorul Brădişteanu

La Spitalul Floreasca, cea mai apropiată unitate de urgenţă, Adrian Năstase a intrat imediat în investigaţii medicale. Medicul curant a fost Ioan Lascăr. Acesta, conform regulamentelor de urgenţă, l-a consultat şi a chemat personalul medical necesar pentru diagnosticarea integrală şi  tratarea victimei - anestezistul (pentru operaţie), medicul ORL (dat fiind locul rănilor), medicul psihiatru (obligatoriu în cazul tentativelor de sinucidere). Medicul cardiolog Brădişteanu a fost inclus în echipă, dar nu ştim încă de ce anume: analizele au identificat o problemă sau familia a informat medicii că este înregistrat cu probleme cardiace?

De asemenea, nu se ştie exact dacă Brădişteanu era de gardă ori l-a înlocuit pe cel care era de gardă în acea noapte, dacă a venit din proprie iniţiativă sau a fost convocat de urgenţă.

Echipa medicală şi-a derulat procedurile, deşi locul a fost luat cu asalt de către politicieni. Poliţiştii ar fi trebuit să nu lase niciun civil să se apropie de Năstase, el avea statut de arestat, şi să pună pază la uşa salonului. Ministrul Ioan Rus a retras paza, însă, pentru că a considerat că Năstase este liber, nu deţinut. A reinstalat poliţiştii, la intrarea în salon, după o zi.

Dacă glonţul nu ar fi intrat şi ieşit din corp, ci era doar o zgârietură, medicii ar fi trebuit să-l externeze imediat.

„Organul de poliţie", împuternicit cu executarea mandatului, trebuia să anunţe instanţa de executare şi Penitenciarul Rahova că a intervenit un incident, nu poate executa mandatul, şi să explice despre ce este vorba. De asemenea, poliţiştii aveau obligaţia să întrebe medicul curant (Ioan Lascăr) care este starea de sănătate a lui Năstase, dacă trebuie să rămână acolo şi intervenit de urgenţă sau poate fi dus la spitalul de la Rahova.

Intervenţia chirurgicală a fost efectuată abia a doua zi dimineaţă, joi, la ora 10.00.

După operaţie, tot Poliţia trebuia să-l întrebe pe medicul curant dacă este transportabil, cu perfuziile în venă, fără perfuzii în venă, când anume. Rana fiind uşoară, este posibil ca pacientul să fi putut fi transportat (cu salvarea şi personal medical, desigur), la spitalul închisorii, încă de joi.

Condamnatul ar fi fost predat cu proces-verbal, procedurile se încheiau prin comunicarea la instanţă, pacientul era cazat în spitalul penitenciar de la Rahova.

În această variantă, condamnatul Adrian Năstase ar fi ajuns la destinaţie, penitenciarul Rahova, cu o întârziere de cel mult 24 de ore.

Varianta 3: Rana ar fi fost gravă

Dacă medicul curant ar fi spus că rănile sunt foarte  grave şi pacientul nu poate fi transportat, paza la uşa salonului se menţinea, poliţiştii anunţau instanţa şi penitenciarul şi cereau îndrumări de la instanţă.

Instanţa putea ordona să se aştepte vindecarea şi acordul medicului curant pentru transport. Sau putea cere expertiză medico-legală, dacă exista suspiciunea că diagnosticul nu este cel real.

Dacă existau medici curanţi care susţineau că nu transportul în altă parte, la penitenciar sau la Institutul Medico - Legal i-ar pune viaţa în pericol condamnatului, era obligatorie comisia specială. Tot instanţa o dispunea.

La comisie, medicul legist şi eventuali medici de specialitate din orice spital stabileau dacă diagnosticul sau diagnosticele din fişa medicală deschisă la Floreasca sunt corecte şi dacă medicii au dreptate când refuză să semneze transportul la Rahova.

De asemenea, un medic al penitenciarului, membru al comisiei speciale, trebuia să spună dacă poate fi tratat în spitalul de la Rahova.

Procedurile se puteau întinde pe durata câtorva săptămână.

Varianta 4: Ce s-a întâmplat de fapt

Faptele însă au ieşit din cursul firesc din motive pe care DNA le anchetează deja sub aspectul favorizării infractorului.

Medicul curant, Ioan Lascăr, a spus încă din noaptea de miercuri spre joi că rănile sunt uşoare, starea pacientului este stabilă, Năstase a avut mare noroc, deoarece glonţul n-a atins niciun organ vital. Ca atare, motivul medical pentru care fusese internat, şi care a împiedicat executarea mandatului, respectiv rănile produse prin împuşcare, nu prezentau un risc pentru viaţa victimei.

În aceeaşi noapte, medicul Şerban Brădişteanu a anunţat însă că Năstase are un istoric lung pe bolile de bază: diabetic, hipertensiv şi suferă de mai multe boli cardiace.

Procedurile spun că la fişa medicală se pot depune acte care să ateste aceste boli şi tratamentele aplicate de-a lungul timpului, pentru a-i ajuta pe cei care-l tratau la Floreasca. Surse din Floreasca spun că nu s-a depus nimic.

Brădişteanu a explicat că Năstase s-a tratat în străinătate, de aceea nu se poate stabili exact istoricul bolilor de care suferă, nu se pot aduce documentele.

Mai mult, a spus Brădişteanu în acea noapte, există riscul unui infarct. Acest al doilea diagnostic, cel pe problemele cardiace, a fost cel care a complicat povestea de la Floreasca şi, totodată, este diagnosticul pe care procurorii îl suspectează că nu ar fi real.

În plus, procurorii ar fi interceptat convorbirile lui Brădişteanu cu membri ai familiei Năstase, în care medicul le-ar fi spus că starea de sănătate a pacientului este bună, nu există niciun pericol.

De aceea, Brădişteanu a fost pus sub urmărire penală pentru favorizarea infractorului, însă Ioan Lascăr este doar martor.

Lascăr, medicul curant, a declarat încă de luni că pacientul este transportabil, moment în care poliţia putea continua executarea mandatului şi fără un răspuns din partea instanţei.

Ieri, după ce instanţa de executare de la Tribunalul Municipiului Bucureşti a spus că mandatul trebuie dus la îndeplinire, medicii au semnat avizele de transport la Rahova. Şi-au dat avizul: medicul Ioan Lascăr - cel care a tratat rănile produse prin împuşcare şi care a declarat mereu că  Năstase nu este într-o stare gravă şi se vindecă foarte bine, mediucl Şerban Brădişteanu - cel care a susţinut riscul unui infarct şi al unor complicaţii ce pot apărea pe fondul bolilor pe care le are pacientul, şi medicul de la Terapie Intensivă, unde era internat fostul premier.

Ultimul care a semnat avizul a fost Şerban Brădişteanu, în jurul orei 21.30.

O adresă trimisă după închiderea Registraturii

Bâlbâielile Poliţiei au fost consemnate prin chiar declaraţiile ministrului de Interne, Ioan Rus, care a spus în prima fază că Năstase este liber. A retras paza, a repus-o, şi abia apoi a cerut sfaturi de la instanţă.

În mod ciudat, Poliţia a trimis adresa către instanţa de executare abia vineri seara, pe fax. Registratura se închisese. De aceea, adresa n-a putut fi înregistrată la Tribunalul Municipiului Bucureşti decât luni.

Ieri, instanţa a decis că nu există un impediment în aplicarea mandatului de executare a pedepsei, deci mandatul trebuei dus la bun sfârşit. Decizia poate fi atacată cu recurs în 10 zile, dar ea este executorie.

"Problemele care se pun în continuare nu sunt ridicate de plăgile produse de glonţ. Există risc să facă infarct, dar sper să stăpânim medicamentos acest lucru."
Şerban Brădişteanu medic cardiolog

Poliţistul erou şi Brădişteanu, dosar la DNA

Procurorii de la Direcţia Naţională Anticorupţie au deschis un dosar penal pe numele medicului Şerban Brădişteanu, dar şi pentru poliţiştii care au mers acasă la Adrian Năstase. Toţi patru sunt acuzaţi de favorizarea infractorului.

Conform procurorilor anticorupţie, medicul Şerban Brădişteanu şi ofiţerii Nicolae Costea, Dumitru Gheorghe şi Marian Apostol ar fi îngreunat şi încercat să zădărnicească executarea pedepsei aplicate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie fostului prim-ministru Adrian Năstase.

„Există date şi indicii temeinice că cele patru persoane învinuite, prin atitudinea lor, au îngreunat şi au încercat să zădărnicească executarea pedepsei aplicate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie fostului prim -ministru Adrian Năstase", se arată într-un comunicat oficial al DNA.

În acest dosar au fost audiate şi alte persoane, printre acestea aflându-se şi chestorul Petre Tobă, şeful Poliţiei Române. Acesta a fost chemat la DNA în calitate de martor, la fel ca şi comisarul-şef Gheorghe Dumitru, adjunctul şefului Poliţiei Capitalei. Tot ca martor a fost chemat pentru declaraţii şi medicul Ioan Lascăr, şeful Clinicii de Chirurgie Plastică de la Spitalul Floreasca.

Procurorul General al Românei, Laura Codruţa Kovesi, susţine că „se verifică documentele medicale, modul în care au fost ele emise", existând suspiciuni legate de diagnosticul pus de medici.  Andrei Aştefănesei

Năstase pierde funcţia din partid, nu şi carnetul

Senatorul PSD Toni Greblă a declarat, marţi, că Adrian Năstase nu mai poate ocupa funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional al PSD de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, menţionând că acesta şi-a pierdut şi calitatea de parlamentar, dar rămâne membru al PSD.

„Din păcate a intervenit o hotărâre judecătorească, care este definitivă, şi prin care i-au fost interzise domnului Năstase dreptul de a alege şi a fi ales. Drept urmare, de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare nu mai poate ocupa funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional. În ce priveşte calitatea de simplu membru de partid, nu are nicio influenţă hotărârea de condamnare, astfel încât până când domnul Năstase îşi va manifesta vreo intenţie, rămâne membru al PSD", a explicat Toni Greblă, preşedinte al Comisiei juridice a Senatului.

Greblă a fost întrebat despre prevederile din statutul PSD, potrivit cărora sunt radiaţi de drept membri de partid care au condamnări în dosare penale. „Aceasta va fi o hotărâre pe care o vom lua în organele colective de conducere. Deocamdată, în ceea ce priveşte calitatea de membru al partidului, nu se pune niciun fel de problemă", a precizat Toni Greblă. El a confirmat faptul că la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare a încetat „de drept" calitatea de parlamentar a lui Năstase.